Decizia nr. 1.335 din 9 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91^2 alin. 4 și art. 91^3 alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, precum și ale art. 7 alin. (1) și (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și (5) și art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
De cine a fost data legea: Curtea Constituțională a României
Curtea Constituțională a României -- Decizia DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE CURTEA CONSTITUTIONALĂ DECIZIA Nr. 1.335 din 9 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91 2 alin. 4 și art. 91 3 alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, precum și ale art. 7 alin. (1) și (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și (5) și art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 2 Ioan Vida— președinte Nicolae Cochinescu— judecător Aspazia Cojocaru— judecător Acsinte Gaspar— judecător Petre Lăzăroiu— judecător Ion Predescu— judecător Puskás Valentin Zoltán — judecător Tudorel Toader— judecător Augustin Zegrean— judecător Iuliana Nedelcu— procuror Marieta Safta— magistrat-asistent Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91 2 alin. 4 și art. 91 3 alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, precum și ale art. 7 alin. (1) și (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și (5) și art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, exceptie ridicată de Mustafa Tartousi, Omar Mukhles, Omar Mahmoud și Omar Khaled Hayssam în Dosarul nr. 8.263/2/2007 al Curtii de Apel București — Sectia a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie și, cât privește art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, de instanta de judecată, din oficiu, în dosarele nr. 2.021/2/2008 și nr. 7.314/2/2007 ale Curtii de Apel București — Sectia a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Conexarea dosarelor nr. 1.383D/2008, nr. 1.845D/2008 și nr. 1.861D/2008 s-a dispus în ședinta publică din data de 25 noiembrie 2008, când Curtea, la solicitarea autorului exceptiei Omar Mukhles pentru lipsă de apărare, a dispus amânarea judecării cauzei pentru data de 9 decembrie 2008. La apelul nominal sunt prezenti autorii exceptiei Mustafa Tartousi, asistat de domnul avocat Ionel Hașotti din cadrul Baroului Constanta, precum și Omar Mukhles și Omar Mahmoud, asistati de domnul avocat Cornel Cosovanu din cadrul Baroului București. Răspunde, de asemenea, reprezentantul autorului exceptiei Omar Khaled Hayssam, domnul avocat Ion Cazacu, din cadrul Baroului București, precum și reprezentantul părtii Gaye Faruk. Lipsesc celelalte părti. Magistratul-asistent referă faptul că citatia comunicată părtii Cristina Tineghe a fost returnată Curtii cu mentiunea adestinatar mutat, proprietarul nu permite afișarea”. Având cuvântul cu privire la acest incident procedural, părtile prezente și reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită. Deliberând, Curtea constată că procedura de citare este legal îndeplinită. După strigarea cauzei, se prezintă doamna interpret de limba turcă Omer Ildihan, desemnată pentru a asigura traducerea în Dosarul nr. 1.845D/2008, solicitând să-i fie consemnată prezenta. Având cuvântul pentru sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, apărătorul autorului exceptiei Mustafa Tartousi arată că textele de lege criticate au fost introduse recent în legislatia românească, iar preluarea lor s-a făcut în mod necritic și cu neobservarea Legii fundamentale. În privinta normelor din Legea nr. 182/2002 criticate, reiterează, pe larg, motivele de neconstitutionalitate expuse în fata instantei de judecată, precum și în concluziile scrise depuse la dosarul cauzei. Cu privire la art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, subliniază că ceea ce se supune instantei de contencios constitutional nu este o problemă de interpretare și aplicare a legii. Sustine, în esentă, că diateza reflexivă utilizată în redactarea acestui text creează acuzati, latura subiectivă a infractiunii comisive de aînlesnire a ieșirii din tară” fiind totalmente imprecisă, ceea ce vatămă principiul personalitătii răspunderii penale, încalcă prezumtia de nevinovătie și principiul legalitătii incriminării. Astfel, în mod legal, reglementarea trebuia să contină, în orice exprimare legislativă admisibilă, sintagma acunoștea că a sprijinit/săvârșit sau urmează să sprijine/ săvârșească un act terorist”. În acest sens oferă ca exemplu din dreptul comparat o reglementare în materie din dreptul egiptean, în care se stabilește că se incriminează fapta oricărei persoane care cu știintă îl ajută pe terorist. Arată că dispozitiile criticate instituie, practic, o obligatie de informare pentru orice persoană, de analiză a informatiei pe baza unui cerc nedeterminat de persoane, înainte ca vinovătia să fie legal stabilită. Solicită admiterea exceptiei așa cum a fost formulată și depune la dosarul cauzei un material privind legislatia egipteană invocată. Având cuvântul, apărătorul ales al autorilor exceptiei Omar Mukhles și Omar Mahmoud arată că achiesează la cele învederate anterior de apărătorul celuilalt autor al exceptiei și procedează la expunerea, pe larg, a concluziilor sustinute în fata instantei de judecată. Arată, în esentă, că utilizarea de către legiuitor a diatezei reflexive în redactarea art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 echivalează cu introducerea arbitrariului în ceea ce privește stabilirea vinovătiei unei persoane, textul de lege criticat fiind în contradictie cu dispozitiile art. 16 alin. (1), art. 23 alin. (1) și (11), precum și cu cele ale art. 124 din Constitutie. Cu privire la textele din Legea nr. 182/2002 criticate, sustine că exclud autoritatea judecătorească de la garantia accesului la informatiile clasificate, respectiv conditionează acest acces de existenta unei autorizatii scrise, a cărei acordare poate fi refuzată. Solicită admiterea exceptiei deneconstitutionalitate așa cum a fost formulată. Depune concluzii scrise în sensul celor arătate. Reprezentantul lui Omar Khaled Hayssam arată că este de acord cu pledoariile anterioare și solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, pentru motivele expuse în fata instantei de judecată, precum și în concluziile scrise depuse la dosarul cauzei. Subliniază faptul că numărul mare al exceptiilor ridicate cu privire la normele criticate demonstrează faptul că acestea deranjează actul de justitie. Mai arată că art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, în redactarea actuală, conduce la o concluzie absurdă, și anume aceea că ce se știe de un organ al unui serviciu secret trebuie să știe și un cetătean de pe stradă, precum și faptul că Parchetul nu poate tine secrete fată de inculpati părti din dosar. Reprezentantul părtii Gaye Faruk arată că achiesează la cele sustinute de ceilalti apărători în privinta neconstitutionalitătii art. 28 din Legea nr. 182/2002 și solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. Reprezentantul Ministerului Public, precizând mai întâi faptul că, deși modul de redactare a exceptiei vizează în principal probleme de interpretare și aplicare a legii, care nu sunt de competenta Curtii Constitutionale, ci a instantelor judecătorești, importanta problematicii aduse în discutie impune totuși o analiză a normelor juridice criticate, pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată. Arată că textele de lege criticate reprezintă o preluare a dispozitiilor internationale în materie, cum ar fi, de exemplu, Conventia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, adoptată la Varșovia la 16 mai 2005 și ratificată de România prin Legea nr. 411/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 24 noiembrie 2006, sau Rezolutia 1.373/2001 a Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite privind combaterea terorismului international, determinată de preocuparea și initiativele existente în plan international legate de lupta împotriva terorismului, la care România trebuie să se alinieze. Sustinerea potrivit căreia această preluare ar constitui o edictare prin aproximatie care nu respectă Constitutia nu poate fi însă retinută. Astfel, în ceea ce privește textele din Legea nr. 182/2002 criticate, arată că, în mod contrar sustinerilor autorilor exceptiei, acestea nu instituie nivele diferite de acces la informatie pentru acuzare și apărare, toti cei implicati într-o astfel de situatie fiind supuși acelorași reguli procedurale în ceea ce privește accesul la informatiile clasificate. Nu se creează două categorii de magistrati în cadrul aceluiași sistem judiciar, întrucât ceea ce se verifică în vederea asigurării accesului la informatii clasificate sunt aspecte care nu tin de profesia de magistrat, conditiile de verificare fiind aceleași indiferent de categoria profesională, și anume integritatea, onestitatea, iar nu profesionalismul. Cât privește celelalte critici formulate în privinta Legii nr. 182/2002, se reamintește jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu cauza Klass împotriva Germaniei,în care s-a statuat că restrângerile sau imixtiunile în viata privată (prin supravegherea secretă a corespondentei și a telecomunicatiilor) trebuie să fie în principiu supuse controlului unui magistrat, care să se bucure de impartialitate și independentă, conditii asigurate prin procedura reglementată în prezent în România de Legea nr. 535/2004. Se relatează in extensoaceastă procedură, pentru a arăta concordanta sa cu jurisprudenta invocată, precum și cu normele constitutionale în materie. În ceea ce privește sintagma adespre care se cunoaște”, cuprinsă în art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, arată că este un mod impersonal de exprimare prin care se dorește evidentierea notorietătii. Organul de aplicare a legii va face o verificare a notorietătii în functie de o serie de factori, cum ar fi natura împrejurărilor sau posibilitatea cunoașterii de către persoana în cauză a notorietătii. Ca urmare, nu se poate retine că modul de redactare a sintagmei criticate ar aduce atingere principiilor constitutionale invocate. De altfel, criticile autorilor exceptiei pun problema modului de interpretare și aplicare a textului în discutie. În sfârșit, cu privire la textele din Codul de procedură penală criticate, arată că își mentine valabilitatea jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Decizia nr. 1.758 din 20 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.822/1/2008, Înalta Curte de Casatie și Justitie — Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 91 2 alin. 4 și art. 91 3 alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, precum și art. 7 alin. (1) și (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și (5) și art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate,exceptie ridicată de Mustafa Tartousi, Omar Mukhles, Omar Mahmoud și Omar Khaled Hayssam în Dosarul nr. 8.263/2/2007 al Curtii de Apel București — Sectia a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Prin încheierile din 11 iunie 2008 și din 9 aprilie 2008, pronuntate în dosarele nr. 2.021/2/2008 și nr. 7.314/2/2007, Curtea de Apel București — Sectia a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, exceptie ridicată de instanta de judecată, din oficiu. În motivarea exceptiei de neconstitutionalitatese sustine că prevederile art. 91 2 alin. 4 și art. 91 3 alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, art. 26 alin. (1) referitoare la ocrotirea și respectarea vietii intime, familiale și private, art. 28 referitoare la secretul corespondentei și art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, egalitatea și impartialitatea justitiei, deoarece aceste texte de lege instituie un privilegiu exclusiv pentru judecător și procuror. Astfel, organele judiciare își pot fundamenta hotărârile penale pe informatii la care au acces, într-o manieră exclusivă, și pe care au posibilitatea, acordată de textele legale, să nu le supună dezbaterii, în contradictoriu, în ședintă publică. Prevederile art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (11), art. 124 alin. (2), precum și ale art. 11 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, art. 14 alin. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile și politice, art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului și a libertătilor fundamentale, deoarece permit stabilirea vinovătiei unei persoane pe baza datelor, informatiilor și reprezentărilor subiective apartinând unei entităti neprecizate nici măcar sub aspectul naturii. Altfel spus, utilizarea sintagmei impersonale ase cunoaște” echivalează cu introducerea arbitrariului în ce privește stabilirea vinovătiei, nu pe baza reprezentării subiective proprii, ci pe aceea a unei entităti neprecizate, în care se pot MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 3include zvonul public, date ale serviciilor secrete, articole de presă, discursuri politice etc. De asemenea, potentialul subiect activ al infractiunii incriminate de textul legal criticat nu poate avea certitudinea comiterii unui act de terorism de către o altă persoană decât în momentul în care aceasta din urmă a fost condamnată definitiv pentru o asemenea faptă. Prevederile art. 7 alin. (1) și (4) și art. 28 din Legea nr. 182/2002 contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, art. 124 alin. (2) și (3) referitoare la unicitatea, egalitatea și impartialitatea justitiei și la independenta și supunerea judecătorilor numai legii, deoarece, din ratiuni extrinseci cauzei, conditionează accesul judecătorului la dosar de existenta unei autorizatii cu caracter administrativ emise de un tert. De asemenea, alin. (1) al art. 7 din Legea nr. 182/2002 ar trebui să nu fie aplicabil ofiterilor de politie judiciară, procurorilor, judecătorilor și avocatilor care instrumentează o cauză în care există informatii clasificate. Prevederile art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 22 alin. (1) și art. 24 alin. (5) din Legea nr. 182/2002 contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1), art. 31 alin. (1), art. 53 alin. (1) și (2), art. 124 alin. (2) și (3), art. 125 alin. (1), precum și art. 6 paragraful 3 lit. b) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului și a libertătilor fundamentale și art. 14 pct. 3 lit. b) din Pactul international cu privire la drepturile civile și politice, deoarece se înlocuiește practic principiul procesului penal acuzatorial bazat pe contradictorialitate cu cel inchizitorial bazat pe preeminenta drepturilor procesuale ale acuzării și ignorarea dreptului la apărare. Principiul egalitătii în drepturi este afectat prin aceea că se instituie nivele diferite de acces la informatie pentru acuzare și apărare. O încălcare a dreptului la apărare o constituie și conditionarea accesului la informatii clasificate de verificarea prealabilă a detinătorilor titlului profesional de avocat, în ceea ce privește aonestitatea și profesionalismul” acestora, în pofida faptului că dobândirea titlului prezumă legal existenta acestor calităti. Mutatis mutandis, aceleași ratiuni sunt valabile și pentru magistrati, creându-se în mod nepermis categorii diferite de magistrati în cadrul aceluiași sistem judiciar și în afara criteriilor de selectie și promovare. Este golit astfel de continut Statutul magistratilor în ceea ce privește atributul fundamental al acestora, și anume inamovibilitatea. În raport de rezultatul dat de formarea categoriilor distincte de magistrati potrivit criteriului mai sus enuntat, vor exista și magistrati eligibili, și magistrati neeligibili în înfăptuirea justitiei. Cât privește art. 28 din Legea nr. 182/2002, se mai sustine, de către instanta de judecată care a ridicat exceptia de neconstitutionalitate din oficiu, că încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, deoarece practica anumitor instante de a repartiza cauzele numai acelor judecători care detin certificate ORNISS contravine principiilor repartizării aleatorii a cauzelor și continuitătii completului de judecată. De asemenea, dacă judecătorul desemnat într-o cauză în care nu se gestionează ab initioinformatii clasificate nu posedă certificat de acces la astfel de documente, nu are cum să verifice legalitatea și autenticitatea unor apărări ce se pot ivi pe parcurs. Așa fiind, este afectat dreptul la un proces echitabil. Înalta Curte de Casatie și Justitie — Sectia penală opinează că dispozitiile din Legea nr. 182/2002 criticate, în reglementarea actuală, înlătură garantia dreptului la apărare și caracterul echitabil al procesului, deoarece exclud autoritatea judecătorească de la garantia accesului la informatiile clasificate ce constituie secrete de stat prin conditionarea accesului de existenta unei autorizatii scrise eliberate de conducătorul persoanei juridice care detine astfel de informatii, în urma verificării efectuate cu acordul scris al acesteia, autorizatie a cărei acordare poate fi refuzată. De asemenea, se mai arată că redactarea art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 este în coliziune cu principiul prezumtiei de nevinovătie și cel al legalitătii incriminării. În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. Avocatul Poporuluiconsideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, dispozitiile din Codul de procedură penală criticate prevăd suficiente garantii de ordin procedural privind respectarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. Prevederile Legii nr. 535/2004 nu reprezintă îngrădiri care să afecteze exercitarea dreptului privind accesul liber la justitie, aplicându-se în mod egal tuturor celor vizati de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare, și nu împiedică dreptul părtilor la un proces echitabil și la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea, unicitatea, impartialitatea și procedura de judecată sunt realizate după aceleași legi, cu aplicarea aceluiași regim juridic. Dispozitiile din Legea nr. 182/2002 criticate nu reprezintă impedimente de natură să afecteze drepturile și libertătile invocate, fiind în deplin acord cu prevederile constitutionale indicate, și nu înlătură posibilitatea judecătorului de a avea acces la informatiile secrete de stat. Astfel, aceste prevederi legale stabilesc anumite reguli de urmat pentru a avea acces la informatii clasificate secrete de stat, aplicabile inclusiv judecătorilor, eventualele dificultăti care pot apărea în această privintă tinând de aplicarea legii, aspect care nu face obiectul controlului de constitutionalitate. Președintii celor două Camere ale Parlamentului și Guvernulnu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum și Legea nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îi constituie dispozitiile art. 91 2 alin. 4, cu denumirea marginală Organele care efectuează interceptarea și înregistrarea,și art. 91 3 alin. 3 teza finală, cu denumirea marginală Certificarea înregistrărilor, din Codul de procedură penală, ale art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.161 din 8 decembrie 2004, precum și ale art. 7 alin. (1) și (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și (5) și art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, cu modificările și completările ulterioare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 4Textele din Codul de procedură penală criticate au următorul continut: — Art. 91 2 alin. 4: aConvorbirile sau comunicările interceptate și înregistrate care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participantilor se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidentialitătii, și pot fi transmise judecătorului sau completului învestit cu solutionarea cauzei, la solicitarea acestuia. La solutionarea definitivă a cauzei, acestea vor fi șterse sau, după caz, distruse de către procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.”; — Art. 91 3 alin. 3 teza finală: aLa procesul-verbal se atașează, în plic sigilat, o copie a suportului care contine înregistrarea convorbirii. Suportul original se păstrează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, și va fi pus la dispozitia instantei, la solicitarea acesteia. După sesizarea instantei, copia suportului care contine înregistrarea convorbirii și copii de pe procesele-verbale se păstrează la grefa instantei, în locuri speciale, în plic sigilat, la dispozitia exclusivă a judecătorului sau completului învestit cu solutionarea cauzei.” Art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 are următorul cuprins: a(1) Sunt asimilate actelor de terorism următoarele fapte: [] c) înlesnirea intrării/ieșirii în/din tară, găzduirea ori facilitarea accesului în zona obiectivelor vizate al persoanei despre care se cunoaște că a sprijinit/săvârșit sau urmează să sprijine/ săvârșească un act terorist.” Textele din Legea nr. 182/2002 criticate au următorul cuprins: — Art. 7 alin. (1) și (4): a(1) Persoanele care vor avea acces la informatii clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informatii. [...] (4) Accesul la informatii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) și e), este garantat, sub conditia validării alegerii sau numirii și a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane. a) Președintele României; b) primul-ministru; c) miniștri; d) deputati; e) senatori, care, în concordantă cu atributiile specifice, sunt îndreptătite să aibă acces la informatiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor prevăzute la alin. (1)—(3), respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale institutiilor din care aceștia fac parte, avizate de Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunoștintă de responsabilitătile ce le revin privind protectia informatiilor clasificate și au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut la art. 36 alin. (3).”; — Art. 9 lit. b): aProtectia informatiilor clasificate vizează: [] b) protectia prin măsuri procedurale;”; — Art. 15 lit. h): aÎn sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel: [...] h) protectie prin măsuri procedurale — ansamblul reglementărilor prin care emitentii și detinătorii de informatii clasificate stabilesc măsurile interne de lucru și de ordine interioară destinate realizării protectiei informatiilor.”; — Art. 17 lit. f): aÎn categoria informatiilor secrete de stat sunt cuprinse informatiile care reprezintă sau care se referă la: [...] f) activitatea de informatii desfășurată de autoritătile publice stabilite prin lege pentru apărarea tării și siguranta natională;”; — Art. 22 alin. (1): aAutoritătile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informatii secrete de stat în domeniile lor de activitate.”; — Art. 24 alin. (1) și (5): a(1) Documentele cuprinzând informatii secrete de stat vor purta pe fiecare pagină nivelul de secretizare, precum și mentiunea «personal», când sunt destinate unor persoane determinate. [...] (5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informatiile de interes public, restrângerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.”; — Art. 28: a(1) Accesul la informatii secrete de stat este permis numai în baza unei autorizatii scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care detine astfel de informatii, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat. (2) Autorizatia se eliberează pe niveluri de secretizare, prevăzute la art. 15 lit. f), în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauză asupra acesteia. Persoanele juridice, cu exceptia celor prevăzute la art. 25 alin. (2) și (3), notifică Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat eliberarea autorizatiei de acces. (3) Accesul la informatiile clasificate NATO se face în baza eliberării de către Autoritatea Natională de Securitate a autorizatiilor și certificatelor de securitate, după efectuarea verificărilor de securitate de către institutiile abilitate. (4) Durata de valabilitate a autorizatiei este de până la 4 ani; în această perioadă verificările pot fi reluate oricând. (5) Neacordarea autorizatiei sau retragerea motivată a acesteia determină de drept interdictia de acces la informatii secrete de stat.” Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea retine următoarele: I. În ceea ce privește constitutionalitatea art. 91 2 alin. 4 și art. 91 3 alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, criticate în raport de aceleași dispozitii din Legea fundamentală și cu argumente similare, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 709 din 17 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 29 iulie 2008, ale cărei considerente sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine o reconsiderare a acesteia. II. În ceea ce privește criticile art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, se constată că sunt neîntemeiate. Astfel, din analiza gramaticală a sintagmei adespre care se cunoaște”, cuprinsă în acest text legal, rezultă că ne aflăm în prezenta unui verb reflexiv impersonal, ce exprimă o actiune sau o stare făcută, respectiv percepută, nu de un subiect unic, ci de o multime, care include, evident, un subiect subînteles. Intentia legiuitorului a fost aceea de a consacra, prin exprimarea criticată, o stare de notorietate, fără a înlătura posibilitatea ca subiectul activ al infractiunii prevăzute de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 să fie exonerat de răspundere penală atunci când din probatiunea administrată rezultă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni, lipsind latura subiectivă. Faptul că despre o persoană se cunoaște că a comis sau urmează să comită anumite fapte antisociale nu presupune ab initioo prezumtie irefragabilă de cunoaștere a acestei stări de către un subiect circumstantiat — cum ar fi, de exemplu, cel căruia i se impută fapta prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, această împrejurare MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 5trebuind a fi dovedită. De altfel, în doctrină a fost unanim acceptată teza potrivit căreia în cazul notorietătii dispensa de probă nu este absolută, ci depinde de gradul de notorietate a faptei sau împrejurării respective. Se observă însă că aspectele criticate de autori cu privire la acest text legal nu îmbracă trăsăturile unei veritabile exceptii de neconstitutionalitate, ci au în vedere modul de interpretare și aplicare a legii, care intră în competenta instantelor judecătorești. III. Curtea constată că nu pot fi primite nici criticile art. 7 alin. (1) și (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și (5) și art. 28 din Legea nr. 182/2002, formulate de autorii exceptiei, întrucât aceste dispozitii, referitoare la persoanele ce urmează să aibă acces la informatiile clasificate, protectia acestor informatii prin măsuri procedurale, nivelul de secretizare a acestora, precum și interdictia clasificării unor categorii de informatii ori accesul la informatiile secrete de stat, nu reprezintă impedimente de natură să afecteze drepturile și libertătile constitutionale, fiind în deplin acord cu normele din Legea fundamentală invocate. De asemenea, acestea nu înlătură posibilitatea judecătorului de a avea acces la informatiile secrete de stat, cu respectarea regulilor de natură procedurală prevăzute de lege. Astfel, cât privește sustinerea privind scoaterea de sub incidenta art. 7 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 a unor categorii de persoane — ofiteri de politie judiciară, procurori, judecători și avocati, aceasta nu intră în competenta Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Critica privind încălcarea, prin normele ce fac obiectul exceptiei, a principiului egalitătii în drepturi, prin instituirea unor nivele diferite de acces la informatie pentru acuzare și apărare, este neîntemeiată, deoarece pentru a avea acces la informatii clasificate trebuie să se urmeze aceeași procedură prealabilă de obtinere a certificatelor/autorizatiilor de securitate, indiferent de persoana care solicită acest lucru. Nu poate fi primită nici sustinerea potrivit căreia se creează categorii diferite de magistrati în cadrul aceluiași sistem judiciar, deoarece, pe de o parte, din ratiuni ce tin de oportunitate, nu toti angajatii unei institutii trebuie să obtină certificate de securitate, iar pe de altă parte, magistratii acreditati să detină, să aibă acces și să lucreze cu informatii clasificate, deși întrunesc exigentele de numire și profesare a functiei pe care o ocupă, în acord cu dispozitiile Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, sunt evaluati numai din perspectiva onestitătii și profesionalismului referitoare la utilizarea acestor informatii. Așa fiind, nu poate fi pus semnul egalitătii între criteriile de numire în functia de magistrat și cele necesare obtinerii autorizatiilor de acces la informatii clasificate, mai cu seamă că pentru acestea din urmă accesul este limitat de respectarea principiului necesitătii de a cunoaște, având în vedere aspectele de vulnerabilitate sau ostilitate ca urmare a unor stări preexistente (cum ar fi mediul de relatii, locul de muncă anterior etc.) și de loialitatea indiscutabilă ori de caracterul, obiceiurile, relatiile, discretia și modul de viată ale persoanei în cauză. Este firesc să fie așa, deoarece, în caz contrar, există riscul creării unei breșe în sistemul national de protectie a informatiilor clasificate, care, spre deosebire de activitatea specifică actului de justitie, nu poate fi acoperită prin invocarea unor cauze de incompatibilitate ori recuzare. Ca urmare, reglementările criticate constituie un remediu procesual pentru situatiile în care prezumtia de onestitate sau profesionalism al persoanei care gestionează informatii clasificate este pusă la îndoială. În sfârșit, nu poate fi primită nici critica privind încălcarea principiilor repartizării aleatorii a cauzelor și continuitătii completului de judecată, formulată de instanta de judecată care a invocat, din oficiu, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 din Legea nr. 182/2002, deoarece principiile invocate nu sunt consacrate de Constitutie, ci de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. În acest sens, Curtea Constitutională a statuat în jurisprudenta sa, de exemplu în Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, că examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 6 Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUTIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91 2 alin. 4 și art. 91 3 alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, precum și ale art. 7 alin. (1) și (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și (5) și art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, exceptie ridicată de Mustafa Tartousi, Omar Mukhles, Omar Mahmoud și Omar Khaled Hayssam în Dosarul nr. 8.263/2/2007 al Curtii de Apel București — Sectia a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie și, cât privește art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, de instanta de judecată, din oficiu, în dosarele nr. 2.021/2/2008 și nr. 7.314/2/2007 ale Curtii de Apel București — Sectia a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronuntată în ședinta publică din data de 9 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta SaftaMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 7 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind recunoașterea Statutului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara În temeiul art. 29 alin. (3) și al art. 108 din Constitutia României, republicată, precum și al art. 49 alin. (2) și (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, Guvernul Românieiadoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Se recunoaște Statutul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: Ministrul culturii și cultelor, Adrian Iorgulescu București, 17 decembrie 2008. Nr. 1.709. ANEXĂ STATUTUL Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara CAPITOLUL I Biserica SECTIUNEA 1 Introducere Art. 1. — (1) Biserica Ortodoxă Sârbă, denumită în continuare B.O.S.,este indivizibilă și autocefală. (2) B.O.S. mărturisește public învătătura sa de credintă, slujirea sa cultică o săvârșește public și administrează și orânduiește în mod independent treburile cultico-bisericești. (3) B.O.S. întretine unitatea dogmatică și canonică cu toate celelalte biserici ortodoxe. Art. 2. — B.O.S., cu sediul în Belgrad, Serbia, are rangul de patriarhie. Art. 3. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, cu reședinta în Timișoara, este organismul cultic care, duhovnicește, ierarhic și canonic, este parte componentă a B.O.S. autocefale. SECTIUNEA a 2-a Stema Art. 4. — Stema Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara are următoarea reprezentare: Epitaful patriarhal de culoarea porfirei este împodobit în partea dreaptă cu o cruce cu două brate orizontale, iar în partea stângă cu cârja arhierească, în mijloc se află un scut ce are deasupra sa mitra arhierească aurie; în jumătatea superioară de culoare albastră a scutului se află reprezentat în partea dreaptă turnul Sfântul Sava de la Hilandaru, iar în partea stângă, biserica mănăstirii Patriarhiei de Ipek, ambele reprezentări fiind de culoare albă. În jumătatea inferioară de culoare albă, la mijloc, se află o cruce aurie cu patru brate și câte un opait arzând în fiecare colt al bratului. Art. 5. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își păstrează și stema sa istorică reprezentată prin doi îngeri care tin un scut de culoare albastră, împărtit orizontal în două părti. În partea stângă a părtii superioare se află un porumbel așezat pe globul domnesc cu cruce, iar în partea dreaptă este macheta vechii catedrale timișorene cu hramul Înăltarea Domnului. Partea inferioară este împărtită în două părti: în partea stângă se află baza unei coloane din reședintă ce are în vârf o coroană de lauri, iar în partea dreaptă se află o inimă cu aripi și coroană deasupra. Deasupra scutului se află un heruvim cu șase aripi, deasupra sa mitra arhierească, în stânga crucea cu două brate orizontale, iar în dreapta cârja arhierească. SECTIUNEA a 3-a Steagul Art. 6. — Steagul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este tricolor: roșu-albastru-alb, cu cruce aurie și opaite arzând în colturile bratelor crucii. SECTIUNEA a 4-a Ștampila Art. 7. — Toate autoritătile bisericești, organismele și organele Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara au ștampile proprii cu stema bisericească la mijloc și textul bilingv corespunzător, în limba sârbă cu caractere chirilice și în limba română cu caractere latine, continând denumirea oficială a cultului.Art. 8. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își păstrează și ștampila sa istorică, cu stema la mijloc, prevăzută la art. 5, care va fi folosită la sărbătorile festive. SECTIUNEA a 5-a Limbile oficiale Art. 9. — (1) Limbile oficiale ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt: limba sârbă cu grafie chirilică și limba română. (2) Evidenta financiar-contabilă a Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara se va tine și în limba română. (3) În relatiile oficiale cu autoritătilor statului se va folosi limba română. SECTIUNEA a 6-a Institutiile bisericești Art. 10. — Persoanele juridice ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt următoarele. a) episcopia; b) comunitătile bisericești; c) parohiile; d) mănăstirile. Art. 11. — Persoanele juridice prevăzute la art. 10 lit. b)—d) sunt cu activitate limitată, activitatea lor fiind reglementată de canoanele Bisericii Ortodoxe, de legiuirile B.O.S. și de prevederile prezentului statut. Art. 12. — Persoanele juridice prevăzute la art. 11 dobândesc și posedă bunuri atât mobile, cât și imobile. Art. 13. — Averea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara slujește numai scopurilor Bisericii. Biserica își atinge scopurile sale nu spre folosul personal al membrilor săi, ci fiecare beneficiu sau creștere a averii bisericești se folosește spre avansarea Bisericii. SECTIUNEA a 7-a Venitul Art. 14. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara administrează în mod independent și dispune liber asupra veniturilor și cheltuielilor ei. SECTIUNEA a 8-a Conducerea Bisericii Art. 15. — B.O.S. este condusă în baza: a) Sfintei Scripturi și a Sfintei Traditii după învătătura Sfintei Biserici Ortodoxe; b) pravilelor sinoadelor ecumenice și pravilelor recunoscute de acestea, precum cele apostolice, ale sinoadelor locale și ale sfintilor părinti, respectiv, a canoanelor bisericești; c) dispozitiilor sinoadelor locale și ale sinoadelor patriarhale, care au fost acceptate de B.O.S.; d) Constitutiei B.O.S.; e) dispozitiilor, regulamentelor și hotărârilor fundamentale ale ierarhiei bisericești competente. Art. 16. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara este condusă în baza dispozitiilor prezentului statut, cu respectarea prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Art. 17. — Principiile B.O.S., Constitutia sa, precum și regulile și prescriptiile aduse de către Sfântul Sobor arhieresc, care se referă la autoritatea bisericească, canonică, ierarhică, administrativă și juridică, sunt obligatorii și pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara. SECTIUNEA a 9-a Organizarea Art. 18. — Organizarea B.O.S. este ierarhic-bisericească. Art. 19. — Întreaga autoritate bisericească: duhovnicescă, disciplinar-bisericescă și juridic-bisericească, conform canoanelor și organizării B.O.S., revine numai ierarhiei. Autoritatea ierarhiei se exercită prin organele și reprezentantii ierarhici ai Bisericii. Art. 20. — Arhiereul eparhiot, cu ajutorul preotilor și al laicilor din organele eparhiale, supraveghează și conduce treburile legate de averea mobilă și imobilă, ctitoriile și mijloacele financiare ale eparhiei. Art. 21. — Întreaga proprietate a B.O.S., precum și a organismelor sale din România se află sub purtarea de grijă și în folosul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara. Dacă Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara încetează a mai functiona, proprietatea acesteia este transferată în proprietatea și purtarea de grijă a Patriarhiei Ortodoxe Sârbe, cu sediul la Belgrad. Art. 22. — În cazul unor erezii, schisme și lepădări de biserică, actele de proprietate sunt retinute de acea grupă, respectiv de acei credincioși care au rămas atașati B.O.S., cu sediul la Belgrad, hotărâre despre aceasta aducând Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. SECTIUNEA a 10-a Abateri disciplinare bisericești Art. 23. — Abateri disciplinare bisericești și pedepse sunt acelea care sunt prescrise prin prezentul statut în duhul Canoanelor Bisericii Ortodoxe. Personalul cultului poate fi sanctionat disciplinar pentru încălcarea principiilor doctrinare sau morale ale cultului, potrivit prezentului statut, a codurilor canonice sau a regulamentelor. SECTIUNEA a 11-a Organizatia administrativă Art. 24. — B.O.S. este episcopală. Principala împărtire administrativă a B.O.S., din punct de vedere ierarhico- bisericesc, este în episcopii. Art. 25. — În fruntea B.O.S. se află patriarhul, în calitate de conducător suprem al acesteia. Art. 26. — Fiecare episcopie este condusă de către un arhiereu eparhiot, în calitate de conducător nemijlocit al acesteia. Arhiereul eparhiot este, conform prescriptiilor canonico-bisericești, principalul reprezentant și conducător al întregii vieti bisericești, duhovnicești și al ordinii bisericești în eparhie. CAPITOLUL II Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara SECTIUNEA 1 Episcopia Art. 27. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara este parte componentă a Patriarhiei Sârbe din Belgrad, cu sediul în Timișoara, P-ta Unirii nr. 4, cod 300085, înscris în CF nr. 16 Timișoara, nr. topo 392. Art. 28. — Episcopia este organismul bisericesc de bază care cuprinde toate parohiile, comunitătile bisericești, mănăstirile și protopopiatele într-o regiune geografică definită. Art. 29. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara este condusă de arhiereul eparhiot drept întâistătător și reprezentant direct al episcopiei sale. El conduce și îndrumă multilateral întreaga activitate administrativă, consistorial-bisericească, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 8ierarhică, canonică, juridică și duhovnicească a episcopiei, cu conlucrarea organelor bisericești prevăzute prin prezentul statut. Art. 30. — Scopurile Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt. a) înfiintarea, conducerea, întretinerea și îndrumarea bisericilor; b) cumpărarea, posedarea, arendarea, purtarea de grijă și folosirea clădirilor și terenurilor pentru membrii episcopiei drept locuri pentru slujbe religioase și pentru structurile necesare în conducerea adecvată a eparhiei; c) întretinerea întâlnirilor de natură evanghelică și confesională în deplin acord cu credinta și traditia ortodoxă sârbă; d) instituirea, desfășurarea, îndrumarea orelor de religie și alegerea personalului didactic; e) tipărirea, publicarea, vânzarea și răspândirea literaturii de toate genurile pentru sus-amintitele scopuri, înfiintarea și conducerea unei tipografii în acest scop; f) acceptarea, dobândirea și posedarea de donatii, daruri, moșteniri, legate și moșteniri cu dispozitie testamentară; g) înfiintarea și conducerea organismelor care se ocupă cu activităti creștin-umanitare și caritative. Art. 31. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își realizează scopurile nu în folosul personal al membrilor ei, ci fiecare beneficiu ori creștere valorică în favoarea Episcopiei folosește la promovarea scopurilor prevăzute la art. 30. Art. 32. — Patrimoniul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este constituit din bunuri mobile și imobile, fonduri, institutii și fundatii care servesc nevoilor întregii Episcopii. Acestea sunt administrate de către Consiliul de conducere al Episcopiei. Art. 33. — Bunurile imobile aflate în proprietatea Episcopiei nu pot fi înstrăinate, grevate, ipotecate sau concesionate fără aprobarea Adunării eparhiale și a Consiliului patriarhal de conducere al B.O.S. SECTIUNEA a 2-a Teritoriul Art. 34. — Jurisdictia Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara cuprinde fostul teritoriu al episcopiilor ortodoxe sârbe ale Vârșetului și Timișoarei, care se află în România. Art. 35. — Fiecare parohie, comunitate bisericească, mănăstire și protopopiat, existente în prezent pe teritoriul României sau care în viitor vor fi înfiintate, sunt părti componente ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara și astfel recunosc autoritatea și jurisdictia acesteia și se conduc după Constitutia B.O.S., precum și după dispozitiile prezentului statut. Art. 36. — Toate documentele oficiale ale tuturor organismelor bisericești ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt subordonate și sunt obligatorii în acord cu prezentul statut. În cazul unor contradictii ori neîntelegeri, dispozitiile prezentului statut au fortă juridică superioară. SECTIUNEA a 3-a Autoritătile bisericești de conducere Art. 37. — Organizarea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este ierarhic bisericească. Art. 38. — Autoritatea duhovnicească, disciplinar- bisericească și juridic-bisericească revine în exclusivitate ierarhiei. Această autoritate ierarhia o execută prin reprezentanti și organele sale. Art. 39. — Arhiereul eparhiot supraveghează, prin organismele administrative bisericești corespunzătoare ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, modul în care preotimea și laicii administrează averea mobilă și imobilă. Art. 40. — Autoritătile de conducere ale B.O.S., care nu își au sediul în România, dar care prin functia lor au un rol la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, sunt. a) Patriarhul B.O.S.; b) Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S.; c) Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. Art. 41. — Organismele de conducere ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt. a) Arhiereul eparhiot; b) Consistoriul bisericesc eparhial; c) Adunarea eparhială; d) Consiliul eparhial de conducere; e) Protopopul; f) Staretul de mănăstire; g) Parohul; h) Consiliul de conducere al Comunitătii bisericești; i) Persoane de încredere ale Comunitătii bisericești. CAPITOLUL III Functiile organismelor neeparhiale SECTIUNEA 1 Patriarhul B.O.S. Art. 42. — Patriarhul este întâistătătorul B.O.S. și conducătorul întregii Biserici, astfel cum se prevede în Constitutia B.O.S. Art. 43. — În calitate de conducător al B.O.S., Patriarhul exercită, la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, următoarele atributii. a) mentine unitatea la nivelul ierarhiei B.O.S.; b) hirotonește, conform rânduielilor bisericești, personal sau prin arhierei împuterniciti, persoanele alese ca episcopi eparhioti sau vicari; c) sfintește Sfântul și Marele Mir pentru nevoile bisericești ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; d) este pomenit la Liturghiile arhierești în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; e) acordă distinctii și ranguri bisericești persoanelor din Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, conform dispozitiilor recomandate de Sfântul Sobor arhieresc. SECTIUNEA a 2-a Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. Art. 44. — Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. este reprezentanta ierarhică superioară, autoritatea bisericească legislativă în probleme de credintă, slujire cultică, disciplină bisericescă, precum și a întregii organizatii a Bisericii. Art. 45. — Pe lângă atributiile mentionate în Constitutia B.O.S., la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, Sfântul Sobor arhieresc exercită următoarele functii bisericești, obligatorii pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara. a) explică învătătura bisericească ortodoxă, în conformitate cu deciziile întărite de Sfânta Biserică în baza Sfintei Scripturi și a Sfintei Traditii; b) dă îndrumări Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, prin arhiereul eparhiot, pentru apărarea și răspândirea credintei ortodoxe și mentine puritatea moralei creștine; c) reglementează calificarea candidatilor pentru toate slujirile bisericești ordinare, extraordinare și misionare; d) orânduiește toate problemele cultice în conformitate cu prescriptiile bisericești generale și în duhul credintei ortodoxe și MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 9le înaintează Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara spre îndeplinire; e) canonizează sfinti și prescrie slujbe pentru pomenirea lor; f) explică regulamentele canonico-bisericești, general- obligatorii și speciale și publică culegerile acestora; g) stabilește îndatoriri și emite dispozitii disciplinare pentru preotime și celelalte organe și functionari ierarhico-bisericești; h) reglementează îmbrăcămintea pentru preotimea superioară și inferioară a ambelor cinuri; i) reglementează procedura consistorială pentru consistoriile bisericești în Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara; j) publică pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara regulamente în problematica cununiei bisericești; k) hotărăște pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara reguli pentru vietuirea monahilor din mănăstiri și de pe lângă reședinta episcopală; l) stabilește pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara îndrumări pentru slujba Sfânta Taină a Mărturisirii; m) alege arhiereul eparhiot pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara; n) analizează și aprobă propunerile de modificare și completare a prezentului statut. Art. 46. — În cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, Sfântul Sobor arhieresc judecă și stabilește. a) divergentele dintre arhiereul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara și Sfântul Sinod arhieresc; b) divergentele dintre arhiereu și patriarh. Art. 47. — Sfântul Sobor arhieresc analizează hotărârile judecătorești. a) toate cazurile care au făcut subiectul judecătii Sfântului Sinod arhieresc la cererea arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; b) ușurează, la cererea celui condamnat și la propunerea motivată a arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, pedepsele pronuntate, înainte de executarea lor, și anume: oprirea de la săvârșirea lucrărilor sfinte pe tot timpul vietii, caterisirea și excluderea din Comunitatea bisericească. Art. 48. — Toate hotărârile Sfântului Sobor arhieresc sunt definitive și fără drept de recurs. SECTIUNEA a 3-a Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. Art. 49. — Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. este autoritatea superioară executivă și supraveghetoare și de judecată în Biserică. Pe lângă autoritatea executivă, de supraveghere și de judecată, prescrisă în Constitutia B.O.S., în cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara. Sfântul Sinod arhieresc îndeplinește următoarele functii executive și de supraveghere, obligatorii pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara. a) aduce pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara hotărâri pentru apărarea și păstrarea curată a învătăturii Bisericii Ortodoxe referitoare la credintă și morală; combate toată învătătura eronată, prejudecătile de credintă și morale, superstitiile și obiceiurile dăunătore; b) poartă de grijă ca Sfintele Taine să fie săvârșite întocmai și mentine frumusetea, exactitatea și uniformitatea slujirii slujbelor bisericești, dând îndrumări, prin arhiereul eparhiot Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; c) dă explicatii despre hotărârile aduse de către Sfântul Sobor arhieresc în cazul problemelor controversate despre cununia bisericească și apără sfintenia cununiei bisericești, dând îndrumări obligatorii referitoare la acestea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, prin arhiereul eparhiot; d) supraveghează activitatea arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; e) supraveghează activitatea și numește administrator pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, în cazul în care locul este vacant, adică în cazul în care episcopia este vacantă; f) acordă rangul de arhimandrit și crucea pectorală protopopilor, la recomandarea în scris a arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; g) invită arhiereul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara la ședintele Sfântului Sobor arhieresc; h) dezbate asupra tuturor conflictelor privind competenta autoritătilor ierarhic-bisericești, întrucât prin prezentul statut nu este altfel stabilit referitor la Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara; i) hotărăște definitiv în privinta înfiintării, unirii sau separării mănăstirilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara. Art. 50. — În cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, Sfântul Sinod arhieresc execută următoarele functii juridice. a) judecă și stabilește divergentele dintre arhiereii Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara și alti arhierei și abaterile canonice ale arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; b) analizează hotărârile judecătorești, sentintele referitoare la abaterile disciplinare ale profesorilor de religie în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, sentintele Consistoriului eparhial bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara. Art. 51. — Hotărârile Sfântului Sinod arhieresc ce intră în competenta sa sunt de natură canonică și bisericească, ce se referă la credintă, slujire cultică, rânduială bisericească și organizare a Bisericii, sunt definitive și obligatorii. Art. 52. — Sentinta Sfântului Sinod arhieresc din prima instantă, la cererea acuzatului, poate fi trimisă Sfântului Sinod arhieresc spre o nouă analizare. Sentintele în ultimă instantă ale Sfântului Sinod arhieresc sunt definitive și obligatorii și nu mai pot fi contestate. CAPITOLUL IV Organisme eparhiale SECTIUNEA 1 Arhiereul eparhiot Art. 53. — Arhiereul eparhiot al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este ales de către Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. și este hirotonit de către Patriarhul sârb. Art. 54. — Arhiereul eparhiot este conducătorul Episcopiei sale. El conduce și îndrumă întreaga viată a Episcopiei din toate punctele de vedere, prin conlucrare cu preotimea și credincioșii, prin Consistoriul bisericesc eparhial, Consiliul eparhial de conducere, Adunarea eparhială și Administratia eparhială. Art. 55. — Organismele bisericești și organele eparhiale sunt subordonate arhiereului eparhiot. Art. 56. — Prin actul hirotoniei sale și al numirii canonice într-o anumită episcopie, în concordantă cu învătătura și prescriptiile B.O.S., arhiereul eparhiot are autoritate arhierească deplină în episcopia sa în ceea ce privește credinta, morala, slujirea cultică și conducerea arhipăstorească. Art. 57. — Drepturile și obligatiile arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt stabilite prin canoanele bisericești, pravilele apostolice și ale sinoadelor ecumenice. În afară de acestea, arhiereul eparhiot, prin competenta sa: 1. învată și îndrumă preotimea și credincioșii Episcopiei sale prin cuvânt, faptă și epistole arhipăstorești și supraveghează educatia bisericească în episcopia sa; 2. păstrează, apără și mentine în rândul poporului credinta ortodoxă, luptând împotriva oricărei lucrări potrivnice învătăturii ortodoxe și dăunătoare pentru interesele B.O.S.; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 103. învată și stimulează preotimea și poporul spre înfiintarea unor institutii religioase și de binefacere, spiritual-educative, patriotice, precum și a altor institutii folositoare pentru promovarea credintei și moralei în rândul poporului; 4. se îngrijește de regularitatea și autenticitatea sfintelor slujbe și, în general, de rânduiala bisericească; 5. are grijă ca bisericile și mănăstirile să fie înzestrate cu sfinte antimise, Sfântul și Marele Mir, veșminte sfinte, obiecte sfinte și cărti de cult și ca toate celelalte trebuinte ale Bisericii să fie împlinite după rânduială și la timp; 6. stabilește ca Sfintele slujbe să fie săvârșite în timpul sărbătorilor bisericești, populare și nationale; 7. dă binecuvântare pentru înfiintarea de biserici, capele și cimitire și se îngrijește de întretinerea lor în bună stare. Controlează și aprobă planurile arhitectonice pentru biserici și clădiri bisericești; 8. se îngrijește de arta bisericească, monumentele de artă bisericească, monumentele vechi și muzeele bisericești din episcopie; 9. sfintește bisericile; 10. hirotonește persoane vrednice în cinul preotesc, îndrumându-le spre îndatoriri și acordându-le gramată; 11. propune Sfântului Sinod arhieresc acordarea de distinctii clericilor care se remarcă prin vietuire exemplară și activitate pastoral-bisericească și didactic-religioasă, el singur acordându-le distinctii ce intră în competenta sa; 12. își stabilește un loctiitor în toate problemele eparhiale și, de asemenea, îl eliberează din functie, înaintând despre aceasta raport Sfântului Sinod arhieresc; 13. numește predicatori eparhiali și mărturisitori pentru preotimea episcopiei; 14. rânduiește persoane capabile a fi profesori de religie în școlile din episcopia sa și veghează asupra activitătii lor; 15. dă binecuvântare, la propunerea staretilor de mănăstire, persoanelor pentru intrarea în cinul monahal; 16. dă binecuvântare și dezlegare în problemele de cununie bisericească și altele, conform rânduielilor Sfintelor canoane și hotărârilor Sfântului Sinod arhieresc; 17. judecă abaterile disciplinare ale laicilor și clericilor ambelor cinuri și îi pedepsește pentru aceste fapte prin: mustrare, avertisment, epitimie până la 15 zile și oprirea de la săvârșirea lucrărilor sfinte până la o lună, iar pentru credincioși pronuntă pedepse de privare vremelnică de unele drepturi sau demnităti în Biserică; pentru abateri mai mari aceștia sunt predati Consistoriului bisericesc eparhial. Toate aceste hotărâri sunt executorii; 18. ușurează pedepsele pronuntate definitiv de către Consistoriul bisericesc eparhial cu până la jumătate din pedeapsa primită; 19. oprește de la săvârșirea lucrărilor sfinte clerici învinuiti pentru abateri și numește înlocuitori; 20. acordă clericilor și angajatilor Episcopiei concedii; 21. stabilește înlocuitori pentru staretii de mănăstiri absenti ori bolnavi, protopopi și preoti de parohie; 22. supraveghează activitatea protopopilor și clericilor apartinând ambelor cinuri în episcopia sa; 23. supraveghează în mod absolut asupra activitătii și vietuirii în cadrul institutiilor bisericești, celor fundationale și de folos din episcopie; 24. efectuează vizite canonice după rânduielile bisericești; 25. îndeplinește în mod regulat toate ordinele, deciziile și hotărârile Sfântului Sobor arhieresc și ale Sfântului Sinod arhieresc; 26. se îngrijește, cu ajutorul Consistoriului bisericesc eparhial și al Consiliului eparhial de conducere, ca toate organismele și organele Episcopiei să își îndeplinească îndatoririle cu justete și conștiinciozitate, iar toate lucrurile să se săvârșească după regulamentele și prescriptiile bisericești; 27. înaintează, împreună cu propunerile sale, un raport anual Sfântului Sobor arhieresc despre activitatea sa arhipăstorească și, în general, despre situatia din episcopia sa; 28. analizează și revizuiește hotărârile Adunării eparhiale, ale protopopilor și consiliilor bisericești; 29. analizează și aprobă regulamentele asociatiilor femeilor ortodoxe sârbe, precum și ale organismelor ajutătoare din parohii și comunităti bisericești; 30. oprește îndeplinirea hotărârilor organismelor și ale organelor eparhiale, care nu sunt în consens cu principiile și învătătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constitutiei B.O.S, ale prezentului statut ori cu interesele esentiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o restituie, pentru a fi analizată din nou, organismului care a emis-o. Dacă organismul eparhial pronuntă aceeași hotărâre, atunci obiectul acesteia este înaintat Sfântului Sobor arhieresc pentru hotărâre definitivă; 31. în consens cu Consistoriul bisericesc eparhial și cu Consiliul eparhial de conducere înfiintează noi protopopiate, comunităti bisericești și parohii; 32. întretine relatii cu alte biserici ortodoxe și creștine din România; 33. numește redactor pentru publicatiile sale editoriale și directionează publicatiile oficiale și celelalte publicatii ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; 34. desemnează vicepreședintele Consiliului eparhial de conducere, secretarul, casierul și alt personal necesar; 35. păzește și apără, în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, puritatea învătăturii de credintă și morală a Bisericii Ortodoxe, combătând toate învătăturile greșite, prejudecătile de credintă și imorale, superstitiile și obiceiurile dăunătoare; 36. aprobă traducerea Sfintei Scripturi pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara; 37. dă indicatii pentru confectionarea obiectelor bisericești, a veșmintelor și a altor lucruri bisericești necesare; 38. se îngrijește de păzirea locurilor sfinte, a icoanelor și a celorlalte lucruri sfinte. Art. 58. — Locul arhiereului eparhiot se vacantează prin moarte, ieșirea la pensie, neputintă dovedită medical, mutarea la propria cerere sau înlocuirea în baza vinovătiei canonice, conform sentintei. Art. 59. — Episcopia vacantă este condusă de un administrator, care este numit de către Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. Art. 60. — În perioada în care scaunul episcopal este vacant, administratorul poate îndeplini activitătile care se referă la organizarea eparhială și poate efectua toate activitătile începute în timpul fostului arhiereu eparhiot sau administrator. Art. 61. — În cazul vacantării Episcopiei, Consistoriul bisericesc eparhial stabilește o comisie formată din 3 persoane, care are obligatia de a inventaria întregul patrimoniu al acesteia. O copie a procesului-verbal de inventariere va fi comunicată Sfântului Sinod arhieresc. Art. 62. — Toate bunurile mobile și imobile ale Episcopiei, primite conform inventarului, vor fi predate administratorului sau nou-instalatului arhiereu eparhiot. Art. 63. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara asigură arhiereului eparhiot sau administratorului reședintă, servire, dotări interioare la reședintă, precum și onorariul financiar corespunzător. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 11SECTIUNEA a 2-a Consistoriul bisericesc eparhial Art. 64. — Consistoriul bisericesc eparhial este organul arhiereului eparhiot pentru judecată bisericească în probleme de credintă, morală, regulamente și prescriptii bisericești. Art. 65. — Arhiereul eparhiot este președintele Consistoriului bisericesc eparhial. El poate împuternici un loctiitor al său sau un alt preot ca loctiitor al său, pentru a prezida în locul său. Art. 66. — Atunci când prezidează arhiereul, loctiitorul arhieresc poate participa la judecată ca membru al Consistoriului. Art. 67. — Consistoriul bisericesc eparhial este format din președinte și 2 membri care au și loctiitorii lor. Art. 68. — Arhiereul eparhiot numește din rândul clericilor reclamantul consistorial, secretarul și, de asemenea, desemnează un număr necesar de personal administrativ. Art. 69. — Arhiereul eparhiot desemnează și eliberează toti membrii Consistoriului bisericesc eparhial și înștiintează Sfântul Sinod arhieresc despre desemnarea și eliberarea lor. Art. 70. — Membrii Consistoriului bisericesc și loctiitorii lor, precum și secretarul Consistoriului se numesc din rândul preotilor cu studii teologice terminate și cu cel putin 10 ani vechime în slujba juridică, educativ-bisericească, parohială și administrativ-bisericească. Întâietatea se acordă candidatilor cu pregătire teologică superioară și, după caz, cu studii de drept. Art. 71. — Atunci când Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara nu are un număr suficient de clerici cu o calificare corespunzătoare, arhiereul sau administratorul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara va aranja ca servirea necesitătilor sale juridice să fie asigurată de către Consistoriul bisericesc eparhial al unei alte episcopii. Art. 72. — Membrii Consistoriului bisericesc eparhial, loctiitorii și secretarul nu pot fi nici între ei, nici cu președintele rude de sânge până la gradul patru inclusiv, iar în rudenie de cuscrie și botez, până la gradul al doilea inclusiv. Art. 73. — Consistoriul bisericesc eparhial emite hotărâri deplin valabile în consiliul format din președinte, respectiv loctiitorul său, 2 membri și secretarul sau grefierul. Art. 74. — Consistoriul bisericesc eparhial adoptă hotărâri prin majoritate de voturi. Membrul Consistoriului care nu este de acord cu hotărârea dispusă are dreptul de a depune în scris motivatia opiniei sale. Art. 75. — Membrii Consistoriului bisericesc eparhial acordă votul lor atunci când se iau decizii în mod cu totul independent, ghidându-se în această privintă după conștiinta lor, dar și după deciziile canoanelor și legiuirilor. Art. 76. — Votarea începe de la cel mai tânăr membru al Consistoriului după vechimea slujirii. În cazul în care amândoi membrii sunt de acord și dacă arhiereul eparhiot acceptă acea hotărâre, atunci el nu mai votează. Dacă nu este de acord cu hotărârea celor 2 membri ai Consistoriului, atunci el are drept de veto. În acest caz, obiectul este înaintat Sfântului Sinod arhieresc al B.O.S. spre analizare și hotărâre definitivă. Art. 77. — Membrii Consistoriului sunt înlocuiti de către loctiitori, iar la nevoie, poate fi înlocuit și secretarul Consistoriului bisericesc eparhial. Art. 78. — Membrul Consistoriului bisericesc eparhial care are interese personale sau care a participat la investigarea cazului nu poate judeca. Art. 79. — Consistoriul bisericesc eparhial hotărăște despre excluderea membrilor Consistoriului în baza art. 78. În acest caz, loctiitorul arhieresc ori secretarul înlocuiește membrul exclus al Consistoriului. Art. 80. — Solicitarea de excludere simultană a mai multor membri este solutionată de către Marele Consistoriu bisericesc al B.O.S, care va pronunta o hotărâre. Art. 81. — Toate hotărârile Consistoriului bisericesc eparhial, adoptate la ședintele la care nu a prezidat arhiereul eparhiot, sunt înaintate acestuia pentru consimtire. Dacă arhiereul nu este de acord cu hotărârea, el poate înainta cazul Consistoriului bisericesc eparhial pentru o nouă revizuire. În cazul în care Consistoriul bisericesc eparhial își mentine hotărârea, arhiereul eparhiot poate înainta cazul, însotit de motivatia sa, Sfântului Sinod arhieresc al B.O.S. pentru hotărâre definitivă. Executarea hotărârii Consistoriului bisericesc eparhial se amână până la pronuntarea hotărârii Sfântului Sinod arhieresc. Art. 82. — Hotărârile adoptate la ședintele Consistoriului bisericesc eparhial sunt consemnate în procesul-verbal al Consistoriului. Toti membrii Consistoriului bisericesc eparhial, care au luat parte la judecată, precum și secretarul semnează procesul-verbal. Hotărârile și sentintele le semnează președintele și secretarul, iar hotărârea o înaintează celui interesat. Art. 83. — Președintele repartizează pentru dezbatere toate cauzele sosite, care au fost înaintate Consistoriului bisericesc eparhial. El deschide și ridică ședintele și conduce lucrările în timpul dezbaterilor și al judecătii. El se îngrijește ca toate cauzele în fata Consistoriului bisericesc eparhial să fie încheiate în timp util. Art. 84. — În toate cazurile referitoare la problemele administrativ-bisericești, canonice, ierarhice și juridice, Consistoriul bisericesc eparhial lucrează după îndrumările arhiereului eparhiot, astfel. a) supraveghează, după indicatiile arhiereului, preotii de parohii, birourile parohiale, protopopiatele; b) comunică și execută hotărârile înaltelor autorităti bisericești de judecată; c) ajută arhiereului eparhiot în toate lucrările administrativ- eparhiale și execută ordinele sale în privinta lucrărilor ce intră în competenta sa; d) se îngrijește de inventarul Episcopiei în cazurile mutării, pensionării sau decesului arhiereului eparhiot; e) hotărăște asupra schimbărilor din registrele matricole bisericești; f) numește, în colaborare cu Consiliul eparhial de conducere, reprezentantul juridic al Episcopiei. Art. 85. — În privinta abaterilor disciplinare ale preotilor și credincioșilor, arhiereul eparhiot, deoarece analizează verificarea finală, pronuntă o hotărâre, dacă consideră că acest lucru intră în sfera sa de competentă. În situatia în care cazul se află în afara stării sale de competentă, arhiereul eparhiot va preda acest caz Consistoriului bisericesc eparhial pentru îndeplinirea procedurii. Art. 86. — Consistoriul bisericesc eparhial, în calitate de organ de judecată, are următoarele atributii. a) judecă abaterile disciplinare ale preotimii ambelor cinuri; b) judecă abaterile disciplinare ale credincioșilor, care atrag excluderea din comunitatea bisericească, pentru o anumită perioadă de timp sau definitiv; c) judecă divergentele referitoare la validitatea și anularea căsătoriei bisericești și divortul celor căsătoriti bisericește; d) solutionează conflictele dintre preoti, precum și controversele legate de venitul parohial și de proprietatea bisericească mobilă și imobilă, care a fost stabilită spre beneficiul clericilor. Art. 87. — Toate organele bisericești și institutiile din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, precum și MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 12toti credincioșii săi se află în subordinea Consistoriului bisericesc eparhial și sunt obligati a se supune hotărârilor sale. Art. 88. — Hotărârile Consiliului bisericesc eparhial sunt definitive și obligatorii și trebuie să fie îndeplinite de către organele bisericești, în afară de situatia în care. a) plângerile au fost depuse la Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S., prin Consistoriul bisericesc eparhial competent, în termen de 14 zile de la primirea sentintei; b) a fost adoptată hotărârea de excludere ori dacă Consistoriul bisericesc eparhial adoptă hotărâre cu privire la caterisirea preotului sau îl așază sub interdictia definitivă de a sluji cele sfinte, atunci sentinta trebuie să fie întărită de către Sfântul Sinod arhieresc; c) arhiereul eparhiot, dacă va considera potrivit, poate aplica o pedeapsă mai mică decât cea pronuntată de Consistoriul bisericesc eparhial cu până la jumătate din sentinta pronuntată. SECTIUNEA a 3-a Adunarea eparhială Art. 89. — În componenta Adunării eparhiale intră. a) arhiereul eparhiot sau loctiitorul său; b) 2 membri ai Consistoriului bisericesc eparhial; c) un membru din cinul monahal; d) câte un cleric și un laic din fiecare protopopiat; e) 5 laici care sunt numiti de către arhiereul eparhiot în acord cu Consistoriul bisericesc eparhial și cu Consiliul eparhial de conducere. Art. 90. — Membrii clerici și loctiitorii lor sunt propuși de către arhiereul eparhiot Sfântului Sinod arhieresc care îi și numește. Art. 91. — Membrii laici și loctiitorii lor sunt desemnati de către Consiliul patriarhal de conducere, la propunerea arhiereului competent. Art. 92. — Membrii Adunării eparhiale se aleg pe o durată de 6 ani. Membrii nu pot fi aleși mai mult de două ori consecutiv. Art. 93. — Președintele Adunării eparhiale este arhiereul eparhiot. În lipsa președintelui, Adunarea eparhială este prezidată de loctiitorul arhieresc. Dacă arhiereul iese temporar din ședintă, vicepreședintele Adunării eparhiale prezidează până la întoarcerea arhiereului. Art. 94. — Arhiereul numește un cleric ca secretar al Adunării eparhiale. Art. 95. — Arhiereul eparhiot desemnează vicepreședintele din rândul membrilor Adunării eparhiale. Referitor la anumite probleme, Adunarea eparhială poate cere părerile unor specialiști care nu sunt membri ai Adunării eparhiale. O astfel de persoană nu are drept de vot la ședintele Adunării eparhiale. Art. 96. — Dacă se vacantează un loc în timpul duratei mandatului, arhiereul eparhiot va numi un nou membru din rândul loctiitorilor. Art. 97. — Arhiereul eparhiot convoacă Adunarea eparhială pentru ședintă ordinară la sediul Episcopiei o dată pe an și, extraordinar, după necesităti și la locul potrivit. Art. 98. — Plenul Adunării eparhiale îl constituie președintele și majoritatea membrilor Adunării eparhiale. Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor. În cazul egalitătii de voturi, cel ce prezidează are votul decisiv. Art. 99. — Arhiereul eparhiot suspendă executarea hotărârilor Adunării eparhiale care nu sunt în concordantă cu principiile și învătătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constitutiei B.O.S., cu cele ale prezentului statut sau cu interesele esentiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o înapoiază Adunării eparhiale pentru o nouă analizare. Dacă nici atunci nu se poate ajunge la o întelegere, cazul respectiv va fi înaintat Sfântului Sinod arhieresc pentru hotărâre definitivă. Art. 100. — Procesul-verbal al Adunării eparhiale este semnat de președinte și de cei 2 delegati care sunt aleși de către Adunarea eparhială din rândul membrilor săi. Art. 101. — Dacă un membru al Adunării eparhiale nu poate participa la ședintă, el este dator să anunte despre aceasta arhiereul eparhiot, care îl va invita în locul său pe membrul loctiitor. Art. 102. — Dacă un membru al Adunării eparhiale sau un loctiitor își neglijează obligatiile și fără motive întemeiate nu participă la două ședinte, locul său va fi completat prin modul de alegere prevăzut în prezentul statut. Art. 103. — Toti membrii Adunării eparhiale, în afară de preoti, la prima lor ședintă, vor depune următorul jurământ: aEu (numele și prenumele), jur pe Atotputernicul Dumnezeu că voi fi credincios Sfintei Biserici Ortodoxe, voi respecta cu conștiinciozitate Sfintele canoane, Statutul bisericesc și celelalte rânduieli bisericești, obligatiile mele le voi îndeplini cu exactitate, voi păzi secretele functiei și întotdeauna voi apăra și reprezenta interesele Bisericii Ortodoxe Sârbe. Așa după cum eu voi îndeplini acestea, așa să îmi ajute Dumnezeu și în această viată și în cea viitoare.” Art. 104. — Adunarea eparhială exercită următoarele atributii. a) se îngrijește de mijloacele pentru achitarea necesitătilor materiale ale Episcopiei; b) redactează raportul financiar anual și bugetul eparhial și le trimite Consiliului patriarhal de conducere pentru aprobare; c) propune cumpărarea, grevarea sau ipotecarea și vânzarea proprietătii imobile, culturale și fundationale a Episcopiei și înaintează aceste propuneri Consiliului patriarhal de conducere pentru aprobare definitivă; d) înfiintează sau desfiintează, detine, administrează și controlează bunurile, fondurile și celelalte institutii fundationale și de folos ale Episcopiei; e) primește și aprobă rapoarte financiare anuale și bugetele comunitătilor bisericești și ale mănăstirilor; f) împreună cu arhiereul eparhiot și cu ajutorul Consistoriului bisericesc eparhial și al protopopilor revizuiește lucrarea comunitătilor bisericești și a organismelor lor ajutătoare, pentru ca acestea să își îndeplinească îndatoririle lor în conformitate cu Constitutia B.O.S., cu prezentul statut și cu învătătura Bisericii; g) supraveghează asupra acelor bunuri, fonduri și ctitorii, care sunt încredintate spre administrare și manipulare comunitătilor bisericești, mănăstirilor și parohiilor; h) întretine inventarul proprietătii sale bisericești în Episcopie și se îngrijește ca toate proprietătile imobile, în ceea ce privește proprietatea, să fie corect intabulate și asigurate, păstrează copiile tuturor actelor de proprietate, documentele referitoare la încorporatii, regulile și documentele referitoare la asigurarea tuturor comunitătilor bisericești, ale mănăstirilor și parohiilor; i) stabilește pentru comunitătile bisericești sumele destinate scopurilor misionare; j) stabilește pentru comunitătile bisericești sumele de contributie pentru mănăstiri; k) aprobă regulile organismelor bisericești inferioare; l) hotărăște asupra începerii, încheierii, ajungerii la un acord în privinta proceselor judecătorești și acordă îndrumări consilierului juridic al Episcopiei în această privintă. SECTIUNEA a 4-a Consiliul eparhial de conducere Art. 105. — Consiliul eparhial de conducere este organul executiv al Adunării eparhiale. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 13Art. 106. — Consiliul eparhial de conducere este constituit din arhiereul eparhiot și din 2 membri numiti de către arhiereul eparhiot. Art. 107. — Membrii Consiliului eparhial de conducere sunt aleși pe o durată de 3 ani. Art. 108. — Președintele Consiliului eparhial de conducere este arhiereul eparhiot. Art. 109. — Arhiereul eparhiot convoacă ședintele Consiliului eparhial de conducere atunci când este nevoie. Art. 110. — Dacă un membru nu poate participa la ședintă, el trebuie să îl anunte din timp pe arhiereul care va chema loctiitorul. Art. 111. — Plenul Consiliului eparhial de conducere îl constituie președintele și jumătate din numărul membrilor consiliului. Art. 112. — Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenti. În cazul egalitătii de voturi, cel ce prezidează are votul decisiv. Art. 113. — Procesul-verbal al ședintei Consiliului eparhial de conducere îl semnează președintele și secretarul. Art. 114. — Cazurile urgente, care nu suferă amânare, se hotărăsc de către președinte. Președintele se poate consfătui telefonic sau cu ajutorul altor mijloace media cu membrii Consiliului eparhial de conducere. Hotărârile luate de președinte, precum și hotărârile aprin telefon” se vor înainta spre aprobare complementară Consiliului eparhial de conducere, la prima sa întrunire. Art. 115. — Consiliul eparhial de conducere are următoarele atributii. a) alcătuiește raportul financiar anual și proiectul bugetului eparhial, precum și ordinea de zi a Adunării eparhiale și le înaintează acesteia; b) supraveghează activitatea financiară a comunitătilor bisericești și le acordă instructiuni necesare pentru activitate; c) analizează bugetele și rapoartele financiare anuale ale comunitătilor bisericești, parohiilor și mănăstirilor și raportează despre acestea Adunării eparhiale; d) analizează obiectiile cu ocazia alegerilor consiliilor comunitătilor bisericești, atunci când există astfel de reclamatii din partea arhiereului eparhiot, înaintate Consiliului eparhial de conducere pentru rezolvare; e) numește persoane de încredere pentru parohii; f) analizează controversele din cadrul comunitătilor bisericești și acordă îndrumările necesare pentru rezolvarea acestora; g) suspendă în privinta obligatiilor ce le revin consiliile comunitătilor bisericești, dacă aceste consilii nu activează în conformitate cu învătătura și rânduiala Bisericii, și desemnează pentru conducere persoane interimare de încredere; h) acordă în caz de nevoie îndrumări consiliilor comunitătilor bisericești pentru activitatea lor. Dacă consideră necesar, trimite acestora un reprezentant cu îndrumări pentru activitate; i) aprobă hotărârile comunitătilor bisericești în cazul cumpărării și vânzării, îndatorării și construirii pe proprietătile bisericești; j) supraveghează toate organele bisericești din Episcopie în privinta executării obligatiilor ce le revin și, în acest scop, trimite, după necesităti, delegatii săi cu îndrumările necesare; k) execută supravegherea asupra acelor bunuri și ctitorii care sunt încredintate spre administrare și manipulare comunitătilor bisericești, parohiilor, mănăstirilor și altor organisme; l) întretine inventarul întregii proprietăti bisericești din Episcopie, păstrează arhivele tuturor documentelor legale, legiuirilor, documentelor despre asigurări și ale altor documente importante; m) aprobă hotărârile comunitătilor bisericești, parohiilor și mănăstirilor, referitoare la începerea, încheierea și ajungerea la un acord în privinta proceselor judecătorești; n) aprobă construirea tuturor altor clădiri; o) de comun acord cu arhiereul și prin consultarea Consistoriului bisericesc eparhial, numește, în caz de nevoie, avocatul eparhial; p) analizează plângerile în legătură cu disputele referitoare la administrarea financiară a comunitătilor bisericești, parohiilor, mănăstirilor și altor organe; q) informează Adunarea eparhială despre activitatea sa; r) execută și publică hotărârile și îndrumările Adunării eparhiale; s) aprobă hotărârile referitoare la înstrăinarea și îndatorarea proprietătilor mănăstirești; ș) hotărăște suspendarea membrilor Consiliului comunitătilor bisericești, la propunerea parohului competent sau la hotărârea sa; t) hotărăște în numele Adunării eparhiale referitor la cazurile care necesită luarea de hotărâri între ședintele ordinare ale Adunării eparhiale și le înaintează acesteia spre aprobare. Art. 116. — Arhiereul eparhiot oprește îndeplinirea hotărârilor Consiliului eparhial de conducere care nu sunt în concordantă cu principiile și învătătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constitutiei B.O.S., ale prezentului statut ori cu interesele esentiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o înapoiază, pentru o nouă revizuire, Consiliului eparhial de conducere. Dacă Consiliul eparhial de conducere adoptă din nou aceeași hotărâre, atunci arhiereul înaintează cazul respectiv Adunării eparhiale spre examinare, iar după aceea, dacă este necesar, Sfântului Sinod arhieresc pentru hotărâre definitivă. Art. 117. — Arhiereul eparhiot poate, în cazurile de necesitate, pentru probleme eparhiale importante, să convoace Consistoriul bisericesc eparhial și Consiliul eparhial de conducere într-o ședintă comună pentru sfătuire și hotărâre. SECTIUNEA a 5-a Protopopul Art. 118. — Protopopul este desemnat și eliberat de către arhiereul eparhiot. Art. 119. — Protopopul poate fi acel cleric care. a) a absolvit o școală teologică medie sau superioară; b) s-a dovedit râvnitor în îndeplinirea slujirii parohiale și a altor slujiri bisericești; c) a petrecut cel putin 10 ani într-o slujire parohială sau altă slujire bisericească, iar dacă are o pregătire teologică superioară, atunci cel putin 5 ani. Art. 120. — Functia protopopului este onorifică. În cadrul cheltuielilor extraordinare pentru conducerea administratiei, protopopului i se poate stabili în cadrul bugetului eparhial recompensă anuală. Art. 121. — Cheltuielile de transport ale protopopilor sunt achitate de către comunitătile bisericești din protopopiatul său. Art. 122. — Protopopului i se poate da un ajutor cleric, care, după nevoie, ajută în toate problemele protopopiatului, precum și în treburile administrative. Ajutoarele sunt numite și eliberate de către arhiereul eparhiot. Art. 123. — Protopopul îndeplinește următoarele atributii. a) supraveghează preotimea din protopopiatul său, dacă aceasta, prin predici juste și regulate, contribuie la cultivarea și educarea moral-religioasă a credincioșilor și prin comportamentul său general contribuie la întretinerea puritătii și a întăririi credintei ortodoxe; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 14b) supraveghează, întărește și cultivă bunele obiceiuri și informează arhiereul eparhiot despre deprinderile rele și viciile din popor; c) acordă propuneri arhiereului eparhiot pentru organizarea institutiilor bisericești și de binefacere și spiritual-educative; d) se îngrijește de rânduiala și regularitatea Sfintelor slujbe; e) se îngrijește ca bisericile, după rânduială, să fie înzestrate cu lucrurile și obiectele necesare, iar birourile parohiale cu literatură oficială, adică tipărituri; f) supraveghează preotimea în îndeplinirea îndatoririlor ei; g) înlătură toată neîntelegerile dintre preoti, dezbate micile neîntelegeri dintre ei și îi împacă, iar pe cele mai ample le înaintează arhiereului eparhiot spre hotărâre; h) vizitează cu regularitate, cel putin odată pe an, toate parohiile și comunitătile bisericești din protopopiatul său și controlează activitatea lor, precum și situatia din arhivă; i) la ordinul arhiereului eparhiot efectuează verificare în cazurile disciplinare și penale și în cele privind problemele administrative ale preotilor, comunitătilor bisericești, birourilor parohiale și consiliilor, precum și în particular; j) execută și comunică toate hotărârile, deciziile și dispozitiile arhiereului eparhiot și ale autoritătilor eparhiale tuturor unitătilor bisericești și preotimii subordonate; k) acordă preotilor subordonati concediu de până la 7 zile pe an, despre care informează arhiereul eparhiot, iar cererile pentru concedii mai îndelungate le înaintează, împreună cu părerea sa, arhiereului eparhiot; l) stabilește înlocuitori temporari pentru preotii parohi absenti, bolnavi și decedati, până la pronuntarea dispozitiei arhiereului eparhiot; m) la libera sa alegere și la cererea preotimii, cu aprobarea prealabilă a arhiereului eparhiot, convoacă preotimea la întâlniri frătești; n) înaintează raport anual, însotit de părerile și propunerile sale, arhiereului eparhiot și Adunării eparhiale, despre starea bisericilor și activitatea bisericesc-pastorală a preotilor, precum și despre activitatea sa proprie; o) pregătește programul Sfintelor slujbe din Postul Mare, precum Liturghiile darurilor mai înainte sfintite și îl comunică arhiereului eparhiot spre aprobare. Art. 124. — Protopopul poate lipsi de la obligatiile sale cu înștiintarea și aprobarea arhiereului competent, care, în acest caz, îi stabilește un înlocuitor. SECTIUNEA a 6-a Preotul paroh Art. 125. — Preotul paroh este persoana de parte bărbătească canonic hirotonită și așezată de către arhiereul eparhiot într-o parohie. El este întâistătătorul parohiei și al Comunitătii bisericești. Potrivit învătăturii bisericești el este părintele duhovnicesc și învătătorul turmei, precum și săvârșitorul rânduielilor liturgice stabilite de Biserică. Art. 126. — Preotul paroh vietuiește în parohia sa, iar în afara ei numai cu aprobarea arhiereului eparhiot. Art. 127. — Preotul paroh așezat într-o parohie sau Comunitate bisericească nu poate avea altă slujbă temporară sau definitivă decât numai slujirea în Biserică, fără aprobarea arhiereului eparhiot competent. Art. 128. — Preotul paroh este numit provizoriu sau definitiv. Art. 129. — Ca preot paroh definitiv este numit clericul care a petrecut în slujirea preotească sau diaconească cel putin 3 ani, a depus examenul practic sau este absolvit de acesta, de către arhiereu. Art. 130. — Ca preot paroh provizoriu poate fi numită persoana care a absolvit o școală teologică medie sau superioară și care nu are niciun fel de impedimente canonice pentru cinul preotesc. Art. 131. — Arhiereul eparhiot așază preotul provizoriu într-o parohie prin confirmare, acolo unde situatia, la aprecierea arhiereului, o impune. Arhiereul, după necesitătile slujirii, poate înlătura sau înlocui preotul oricând. Art. 132. — Preotul definitiv este numit ori desemnat de către arhiereul eparhiot. Art. 133. — Preotul definitiv poate fi înlăturat de la parohie numai de către arhiereul eparhiot, la cererea preotului, în urma demisiei sale ori în urma sentintei Consistoriului bisericesc eparhial. Art. 134. — Acolo unde există mai multi preoti pe lângă o Biserică, arhiereul eparhiot așază pe unul dintre ei ca proestos al Bisericii și care este responsabil de rânduiala din Biserică și birou. Art. 135. — Arhiereul eparhiot poate suspenda, până la pronuntarea sentintei Consistoriului bisericesc eparhial, fiecare preot, dacă pentru aceasta există motive. Cazurile de acest gen se vor socoti urgente, iar Consistoriul bisericesc eparhial este dator a le rezolva în cursul unui an. Art. 136. — Preotul suspendat primește jumătate din retributia sa normală, iar restul i se achită loctiitorului. Art. 137. — Postul preotului paroh devine vacant. a) prin deces; b) în cazul preotului definitiv, prin transferul la cerere sau prin hotărârea Consistoriului bisericesc eparhial; c) în cazul preotului provizoriu, prin hotărârea arhiereului eparhiot; d) prin pierderea functiei în baza unei sentinte; e) prin demisia obișnuită din functie. Art. 138. — (1) Preotul nu poate părăsi datoria sa parohială fără aprobarea arhiereului său eparhiot. (2) El este obligat să anunte Comunitatea bisericească cu cel putin o lună înainte despre intentia sa. Comunitatea bisericească nu poate elibera din functie preotul și nici nu poate aduce altul în locul său. Art. 139. — Preotul este dator ca înainte de părăsirea parohiei să predea în bună stare succesorului său sau, după cum stabilește arhiereul eparhiot, matricolele bisericești și celelalte registre bisericești parohiale, precum și inventarul bisericesc pe care l-a manipulat. Art. 140. — Arhiereul eparhiot supraveghează activitatea preotului paroh personal, prin protopop sau prin Consistoriul bisericesc eparhial. Preotul este răspunzător pentru activitatea sa exclusiv arhiereului eparhiot. Art. 141. — Toate reclamatiile și plângerile comunitătilor bisericești și particulare împotriva preotului paroh, precum și ale preotului paroh împotriva Comunitătii bisericești trebuie prezentate arhiereului eparhiot pentru a fi analizate. Acesta, după voia sa, le rezolvă singur ori predă cazul Consistoriului bisericesc eparhial spre procedură. Art. 142. — Preotului paroh nu îi este permis, fără acordul preotului competent sau fără dispozitia arhiereului eparhiot în situatii extraordinare, să săvârșească slujbe într-o parohie străină. Art. 143. — Comunitatea bisericească, în sine, nu poate permite niciunui membru al ei ca acesta, după bunul plac, să aducă alt preot pentru săvârșirea Sfintelor slujbe. Încălcarea acestei reguli poate atrage pedeapsa excluderii din rândul membrilor Comunitătii bisericești și procedură disciplinară din partea Consistoriului bisericesc eparhial. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 15Art. 144. — Îndatoririle preotului paroh sunt următoarele. a) să slujească Sfânta Liturghie și Sfintele slujbe; b) să predice cu regularitate Cuvântul lui Dumnezeu și să îi învete pe enoriașii săi în Biserică și în fiecare alt loc favorabil; c) prin exemplul vietii personale și de familie, să slujească parohienilor ca exemplu; d) să cerceteze cu râvnă bolnavii prin case și spitale și să le acorde mângâiere sufletească și Sfintele Taine; e) să tină evidenta în registrele matricole, Registrul de evidentă a familiilor, Cronica parohiei și Inventarul bisericii; f) să se îngrijească de frumusetea, rânduiala și curătenia Bisericii; g) să aibă grijă de biblioteca Bisericii; h) să emită extrase în formă legală, cu ștampila parohiei; i) să participe la lucrarea Comunitătii bisericești, a Comitetului de conducere și a organizatiilor din cuprinsul sferei sale de activitate, acordându-le îndrumările necesare pentru activitate; j) să desemneze și să elibereze paraclisierii și cântăretii, să îi îndrume, conducă și să îi supravegheaze în activitatea lor; k) să supravegheze activitatea tuturor celor ce slujesc în Biserică, pentru ca Sfintele slujbe să fie săvârșite cu vrednicie și evlavie; l) să înainteze raport anual despre activitatea sa arhiereului competent; m) să stimuleze construirea clădirilor necesare Comunitătii bisericești, n) să se îngrijească de avansarea Comunitătii bisericești; o) să conducă întregul program educativ al parohiei. În această lucrare îl ajută personalul Comunitătii bisericești care este numit de arhiereu, la propunerea parohului. Îndrumările despre executarea programului creștin-educativ se găsesc în aRegulamentul despre educatia creștină” publicat de către Adunarea eparhială. Art. 145. — (1) Drepturile ce revin parohului sunt. a) salariu lunar și beneficiile; minimul său va fi identic celui care este stabilit de către Consiliul eparhial de conducere; b) cazare corespunzătoare cu încălzire, iluminare, apă curentă și telefon de serviciu și mijloace media sau echivalentul corespunzător în bani; c) două treimi contributie pentru asigurarea de pensie, asigurarea medicală în întregime pentru el și membrii familiei sale, copiii minori, până ce aceștia își termină studiile, inclusiv până la împlinirea de către copil a vârstei de 23 de ani, precum și beneficii de invaliditate; d) adaos corespunzător pentru cheltuielile de întretinere a mașinii și călătoriile de serviciu; e) veniturile de la icoana-prăznicar și Sfântul Epitaf; f) plata concediului anual pentru preotii activi în biserică. (2) Concediul anual va fi acordat preotilor activi după cum urmează. a) două săptămâni de concediu anual de la primul până la al cincilea an al slujirii preotești; b) 3 săptămâni concediu anual de la al șaselea până la al cincisprezecelea an al slujirii preotești; c) 4 săptămâni de concediu anual de la al șaisprezecelea an al slujirii până mai departe. Art. 146. — Comunitatea bisericească nu poate micșora veniturile, adică drepturile care apartin preotului, fără aprobarea arhiereului eparhiot și a Consiliului eparhial de conducere. Art. 147. — În caz de boală, preotul paroh primește drepturile sale ce îi revin până când asigurarea de invaliditate nu preia obligatia. Înlocuitorul pe timpul bolii este stabilit de arhiereul eparhiot, iar plata îi este asigurată de Comunitatea bisericească. Art. 148. — În cazul decesului preotului paroh, Comunitatea bisericească va achita familiei acestuia drepturile ce i se cuvin timp de două luni. Comunitatea bisericească nu poate refuza dreptul de locuintă familiei preotului decedat, cel putin două luni de la data decesului. Art. 149. — Fiecare preot este dator a fi membru al fondului preotesc de pensii, precum și al asigurării de pensie, în conformitate cu deciziile amintitului program, întrucât există un astfel de fond pe lângă Episcopie. Art. 150. — Taxele pentru principalele slujbe parohiale, precum cununia, înmormântarea, parastasul și altele asemenea lor, vor fi stabilite de Comunitatea bisericească în regulamentul său, conform situatiilor din parohie. Cota-parte din aceste taxe ce va reveni preotului va fi stabilită de fiecare Comunitate bisericească în acord cu parohul. Art. 151. — Preotul paroh nu poate lipsi din parohie mai mult de două zile consecutive fără știrea arhiereului eparhiot și fără aprobarea protopopului. Art. 152. — Preotul paroh poate lipsi din parohie numai cu aprobarea arhiereului eparhiot. Pentru absenta de o săptămână își va găsi înlocuitor, în primul rând dintre preotii sârbi. În cazul absentei mai îndelungate, se va adresa arhiereului pentru înlocuitor. Întrebările referitoare la acest subiect preotii sunt datori a le rezolva reciproc, în spiritul dispozitiilor B.O.S. SECTIUNEA a 7-a Diaconul Art. 153. — Diaconii sunt acele persoane de parte bărbătească care sunt hirotonite în treapta de diacon și desemnate de către arhiereul eparhiot pentru o slujire definită în Biserică. Art. 154. — Orice parohie sau Comunitate bisericească poate avea diacon. În mod obligatoriu au diaconi catedralele episcopale și acele biserici pentru care stabilesc autoritătile eparhiale competente. Art. 155. — Diaconii sunt obligati a ajuta în conducerea administratiei bisericești și sunt subordonati parohului lor, conform cinului preotesc. Art. 156. — Diaconul este desemnat și eliberat de obligatii de către arhiereul eparhiot, în mod asemănător ca și preotii provizorii. Art. 157. — Anii petrecuti în slujirea diaconească sunt recunoscuti ca ani petrecuti în slujirea preotească. Art. 158. — Drepturile ce se cuvin diaconului sunt stabilite de către arhiereul eparhiot. Art. 159. — Pe lângă drepturi, diaconii primesc și o parte din veniturile de la slujbele bisericești, la fel ca și preotii parohi. SECTIUNEA a 8-a Parohia Art. 160. — Parohia este comunitatea cultică organizată a persoanelor ortodoxe în cuprinsul unui anumit teritoriu și care se află sub conducerea duhovnicească a unui preot paroh. Este comunitatea duhovnicească a persoanelor unite în credinta în Hristos, în rugăciune, în Sfintele Taine, în învătătura creștină și în rânduiala bisericească. Scopul Comunitătii bisericești este acela de a se ajuta credincioșii între ei, stimulându-se spre mântuire prin participarea la Sfintele Taine, activitatea misionară, viată creștinească exemplară și fapte creștinești bune. Art. 161. — Credincioșii Bisericii apartin acelei parohii pe al cărui teritoriu locuiesc. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 16Art. 162. — Parohiile noi se înfiintează în modul următor. a) credincioșii ortodocși sârbi care doresc să organizeze o parohie sunt obligati mai întâi să înainteze o cerere semnată arhiereului eparhiot pentru acordarea permisiunii de înfiintare; b) cererea trebuie să cuprindă suficiente dovezi din care să rezulte că parohia se poate întretine în acel loc; c) după primirea cererii, arhiereul sau reprezentantul său va cerceta posibilitătile și conditiile și va adopta hotărârea dacă există un număr suficient de credincioși, precum și posibilităti materiale pentru formarea unei noi parohii; d) dacă arhiereul acordă permisiunea pentru organizarea parohiei, el va acorda și documentul oficial de înfiintare și va numi preotul slujitor în parohie. Art. 163. — Parohia dispune de propriile registre matricole, registre de evidentă și alte registre prescrise, precum și ștampilă proprie. Art. 164. — Ștampila parohială o păstrează preotul paroh și toate documentele vor fi eliberate cu ștampilă. Pentru păstrarea secretului documentelor bisericești preotul este dator a le prezenta pentru inspectie numai autoritătilor ierarhice sau unei anumite persoane. Art. 165. — Preotul paroh este dator a tine Registrul de evidenta a tuturor familiilor din parohia sa, cu următoarele date care se referă la fiecare enoriaș. a) numele de botez și prenumele; b) ocupatia; c) ziua și locul botezului; d) ziua și locul cununiei; e) date complete despre familie – sotia și copiii; f) data primirii în parohie; g) Patronul casei; h) adrese, numărul de telefon și e-mail-lul; i) ziua și anul decesului. Art. 166. — Membru al parohiei este credinciosul B.O.S. care locuiește pe teritoriul parohiei și care este înregistrat în Registrul de evidenta familiilor ce se păstrează la preotul paroh. Membrul parohiei vietuiește după învătătura Bisericii Ortodoxe, se supune disciplinei și regulilor Bisericii și ajută cu regularitate parohia sa. Art. 167. — Atunci când un membru trece dintr-o parohie în alta, preotul paroh îi va acorda adeverintă de trecere semnată, ce va contine toate datele, și care se va preda parohului din noua parohie. Art. 168. — Persoanele de încredere sunt așezate de către arhiereul eparhiot și prin preotul paroh sunt direct răspunzătoare arhiereului eparhiot pentru conducerea parohiei. Art. 169. — Proprietatea parohiei este administrată de Consiliul Comunitătii bisericești sau de către persoanele de încredere, după regulile prezentului statut. Art. 170. — Parohia are biserica sa parohială. Mai multe parohii pot avea biserica lor comună. Dacă într-o parohie sunt mai multe biserici, numai una este parohială, celelalte fiind filiale. Art. 171. — Arhiereul eparhiot, în întelegere cu Consistoriul bisericesc eparhial și Consiliul eparhial de conducere, ia hotărâri despre înfiintarea de noi parohii, precum și despre desfiintarea și modificarea teritorială a parohiilor existente. Despre aceasta anuntă Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. Art. 172. — În cazul în care parohia s-a stins, arhiereul eparhiot și Adunarea eparhială pot declara parohia ca fiind stinsă. Art. 173. — Proprietatea parohiei stinse trece în favoarea Episcopiei. Art. 174. — Biserica și celelalte clădiri care alcătuiesc proprietatea parohiei vor fi folosite în slujba nevoilor cultice, educative, recreative și de binefacere ale parohiei. Averea parohiei este administrată și manipulată conform Statutului. SECTIUNEA a 9-a Comunitatea bisericească Art. 175. — Comunitatea bisericească, denumită anterior Comunitatea bisericească-școlară, este comunitatea religioasă organizată a parohienilor în frunte cu preotul, în cuprinsul unui anumit teritoriu. Ea este condusă de membrii săi care sunt acceptati ca membri cu drepturi egale, conform prezentului statut. Art. 176. — Comunitatea bisericească este formată din una sau mai multe parohii. Art. 177. — Conditiile pentru organizarea de noi comunităti bisericești sunt. a) cererea adresată arhiereului eparhiot semnată de un număr de cel putin 40 de familii ortodoxe sârbe, care doresc înfiintarea Comunitătii bisericești; b) arhiereul eparhiot și Consiliul eparhial de conducere pot, după vointa lor, să aprobe cererea și cu un număr mai mic de 40 de familii; c) atașat cererii se depun propunerea de buget și dovada surselor pentru veniturile din care se va întretine și va avansa Comunitatea bisericească. Art. 178. — Arhiereul eparhiot, de comun acord cu Adunarea eparhială și cu Consiliul eparhial de conducere, aprobă înfiintarea de noi comunităti bisericești și stabilește conditiile. Art. 179. — Arhiereul eparhiot va acorda, după înfiintare, documentul oficial prin care va marca granitele Comunitătii bisericești. Art. 180. — Prezentul statut constituie documentul de bază al fiecărei Comunităti bisericești. Art. 181. — Patrimoniul Comunitătii bisericești este alcătuit din toate bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea sa, precum și proprietatea asupra unor fonduri, institutii și fundatii, pe care comunitătile bisericești le-au dobândit prin mijloace proprii sau le-au primit în dar. Averea Comunitătii bisericești servește în scopuri bisericești, religios-educative și de binefacere ale comunitătilor respective. Art. 182. — Administrarea directă a averii Comunitătii bisericești revine Consiliului Comunitătii bisericești, sub directa supraveghere a Consiliului eparhial de conducere și a arhiereului eparhiot, conform prezentului statut. Art. 183. — În cazul în care Comunitatea bisericească este deja stinsă, arhiereul eparhiot și Adunarea eparhială propun Consiliului patriarhal de conducere al B.O.S. desfiintarea unei astfel de comunităti bisericești. Consiliul patriarhal de conducere al B.O.S. confirmă desfiintarea unei astfel de comunităti bisericești. Averea unei astfel de comunităti bisericești se pune la dispozitia Episcopiei. Art. 184. — Comunitatea bisericească poate exista și atunci când în cuprinsul ei nu mai există niciun credincios. Art. 185. — Dacă Comunitatea bisericească nu mai are posibilitatea de a întretine preotul paroh și Biserica ori nu poate îndeplini conditiile existentei sale, Consistoriul bisericesc eparhial împreună cu Consiliul eparhial de conducere și arhiereul eparhiot pot anexa o astfel de comunitate bisericească uneia învecinate sau o pot da spre administrare acesteia, adică spre purtare de grijă. Art. 186. — Membrii cu drepturi depline ai Comunitătii bisericești sunt persoanele care, după părerea preotului paroh îndeplinesc obligatiile duhovnicești și materiale fată de Biserică și Comunitatea bisericească și care prin exemplul vietii lor îndeplinesc și alte conditii necesare pentru a fi membru în Comunitatea bisericească. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 17Art. 187. — Pe lângă obligatiile financiare, pentru a fi membru în Comunitatea bisericească, fiecare membru trebuie să îndeplinească și următoarele conditii. a) să fie membru al parohiei respective, să trăiască pe teritoriul ei, în afară de cazul dacă este absolvit de această conditie din partea arhiereului eparhiot; b) să fie în vârstă de minimum 18 ani; c) să trăiască viată exemplară, conform învătăturii Bisericii sale Ortodoxe. d) să fie pregătit ca în orice vreme să apere interesele B.O.S. și ale Ortodoxiei în general; e) să participe cu regularitate la sfintele slujbe bisericești; f) să primească cu regularitate Sfintele Taine ale Spovedaniei și Împărtășaniei și să îndeplinească celelalte îndatoriri creștinești prescrise de Biserică; g) să respecte dispozitiile și hotărârile autoritătilor eparhiale și ale organelor B.O.S.; h) să fie pregătit a depune jurământul prescris pentru membrii Comunitătii bisericești. Art. 188. — În rândul membrilor Comunitătii bisericești nu poate fi primit. a) cel ce își mentine calitatea de membru într-o altă religie sau într-o altă parohie ortodoxă care infirmă competenta ori autoritatea bisericească a Episcopiei; b) cel care neglijează ori încalcă legile morale ale Bisericii; c) cel care lucrează împotriva Bisericii, Episcopiei și Ortodoxiei; d) cel care este membru constant al unei alte Comunităti bisericești. Art. 189. — Fiecare membru al Comunitătii bisericești, care nu mai poate îndeplinii conditiile de a fi membru, poate fi exclus din rândul Comunitătii bisericești. Art. 190. — Persoana care dorește să devină un membru nou al Comunitătii bisericești depune cerere de primire ca membru. Cererea cuprinde datele necesare stabilite de către Episcopie, astfel ca parohul și Consiliul de conducere să poată evalua calificativele celui ce roagă a fi primit în rândul membrilor. Art. 191. — Cererea de primire în rândul membrilor Comunitătii bisericești este semnată de subsemnat și de 2 membri cu drepturi depline ai comunitătii respective, care îl cunosc și pot să îl recomande pentru a fi primit ca membru. Art. 192. — Cererea este analizată de Consiliul Comunitătii bisericești la următoarea întrunire și, de comun acord cu preotul, adoptă hotărârea. Art. 193. — Persoana care nu este primită ca membru are dreptul de a adresa în scris plângere Consiliului eparhial de conducere în timp de 14 zile din ziua în care a primit hotărârea Comunitătii bisericești. Art. 194. — Hotărârea Consiliului eparhial de conducere referitoare la plângere este definitivă și obligatorie pentru ambele părti. Art. 195. — După primirea în rândul membrilor, noul membru va depune în Biserică, înaintea preotului, următorul jurământ: aEu, (numele și prenumele), jur pe Atotputernicul Dumnezeu și pe onoarea mea, ca și creștin ortodox, că voi respecta, asculta, îndeplini și apăra Sfintele canoane, legile, traditiile, regulile și dispozitiile Sfintei Biserici Ortodoxe și ale Arhiereului meu eparhiot și ca membru al Comunitătii bisericești ortodoxe sârbe (denumire) din (denumirea localitătii) voi îndeplini cu regularitate și râvnă toate îndatoririle și obligatiile prescrise de Statutul Eparhiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, regulamentele și dispozitiile Comunitătii bisericești. Accept competenta Consistoriului bisericesc eparhial și recunosc toate deciziile sale, cu conditia de a putea depune plângeri în baza acestui statut, care poate fi schimbat în timp. Așa să îmi ajute Dumnezeu.” Art. 196. — Noii membri devin membri cu drepturi depline după 6 luni. După aceea, dacă nu este altfel prevăzut de regulile Bisericii, dobândesc drepturi ca și vechii membri. Art. 197. — Calitatea de membru într-o Comunitate bisericească ortodoxă este recunoscută în toate comunitătile bisericești în tot cuprinsul B.O.S. Ea se transmite odată cu schimbarea locului de domiciliu al membrului. Dacă membrul trece dintr-o Comunitate bisericească în alta trebuie să prezinte noii Comunităti bisericești recomandare scrisă din partea vechii Comunităti bisericești, care va și confirma statutul acestuia. După primirea acesteia, conducerea îl va primi ca membru. Art. 198. — Comitetul de conducere al Comunitătii bisericești poate exclude fiecare membru care pierde însușirile cerute pentru a fi membru. Art. 199. — Persoana exclusă are dreptul de a se plânge Consiliului eparhial de conducere în termen de 14 zile în ziua în care primește hotărârea de excludere. Plângerea se depune la Consiliul eparhial de conducere, prin Comunitatea bisericească. Art. 200. — Hotărârea Consiliului eparhial de conducere este definitivă și obligatorie pentru ambele părti. Art. 201. — Comunitatea bisericească este condusă de Consiliul bisericesc, propus de către preot, cu părerea protopopului în competentă, și numit de Consiliul eparhial de conducere. Art. 202. — Dispozitiile prevăzute de art. 190, 195 și 197, referitoare la conditiile de a deveni membru al Comunităti bisericești, vizează numai persoanele care doresc să devină membri ai Comunitătii bisericești după intrarea în vigoare a prezentului statut. SECTIUNEA a 10-a Consiliul Comunitătii bisericești Art. 203. — Comunitatea bisericească este condusă de către Consiliul bisericesc, propus de preot, cu părerea protopopului în competentă, și numit de Consiliul eparhial de conducere. Art. 204. — Consiliul Comunitătii bisericești este organul de conducere al Comunitătii bisericești în problemele administratiei proprietătii. Art. 205. — Poate deveni membru al Consiliului Comunitătii bisericești cel ce împlinește conditiile pentru a fi membru al Comunitătii bisericești și care și-a achitat îndatoririle sale financiare în întregime pentru anul trecut. Art. 206. — Ședinta Consiliului Comunitătii bisericești este anuală, semestrială sau extraordinară. Art. 207. — Hotărârea referitoare la ordinea de zi, precum și la data și locul tinerii ședintei este adusă de parohul cu competentă în acest sens, în acord cu președintele Comunitătii bisericești. Propunerea pentru ordinea de zi se adoptă la ședintă. Art. 208. — Invitatia în scris, cu propunerea pentru ordinea de zi, o trimite parohul tuturor membrilor Consiliului bisericesc cu 14 zile înainte de ședintă. Art. 209. — Ședinta Consiliului Comunitătii bisericești este deschisă de preotul paroh cu rugăciune. Consiliul acceptă ordinea de zi propusă. Toate propunerile adăugate pentru completarea ordinii de zi se trec la aDiverse”. Art. 210. — Procesele-verbale ale ședintelor Consiliului Comunitătii bisericești sunt semnate de toti membrii prezenti ai consiliului. Art. 211. — Plenul ședintei nu va fi mai mic de o treime din numărul membrilor Consiliului Comunitătii bisericești. Art. 212. — Toate hotărârile Consiliului Comunitătii bisericești se iau cu majoritatea de voturi a membrilor prezenti. În cazul voturilor împărtite, votul hotărâtor îl are parohul. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 18Art. 213. — La cererea autoritătilor eparhiale, Consiliul Comunitătii bisericești este dator a convoca ședinta extraordinară. Art. 214. — Pentru ședinta extraordinară, la care se rezolvă problemele înstrăinării, cumpărării de proprietăti bisericești sau constructia de noi obiective, trebuie să se primească aprobarea Consiliului eparhial de conducere. Art. 215. — Plenul pentru ședinta extraordinară este același ca și pentru ședinta ordinară, exceptând cazul în care obiectul ședintei îl constituie cumpărarea, vânzarea ori îndatorarea proprietătii. În această situatie plenul îl constituie jumătate din numărul membrilor consiliului. Art. 216. — În cazul în care nu există un număr suficient de membri în ziua ședintei, va fi convocată o altă ședintă în termen de 14 zile. Plenul acestei ședinte îl va alcătui numărul membrilor prezenti. Art. 217. — Arhiereul eparhiot poate trimite delegatul său pentru a participa la fiecare ședintă. Art. 218. — Din ședintă poate fi exclus, de către cel care prezidează, fiecare membru, în afară de paroh, care abuzează de dreptul său, provoacă dezordini și deranjează ședinta în lucrarea ei. Art. 219. — Ședinta anuală a Consiliului Comunitătii bisericești execută următoarele activităti. a) adoptă ordinea de zi a ședintei; b) adoptă raportul financiar al Comunitătii bisericești și adoptă bugetul, înaintându-l Consiliului eparhial de conducere spre aprobare; c) stabilește plătile și beneficiile pentru clerici și alt personal; d) analizează propunerile pentru reparatii, întretinere și mărirea averii Comunitătii bisericești; e) lucrează în conformitate cu Constitutia B.O.S. și cu prezentul statut; f) hotărăște despre toate lucrurile și propunerile care se referă la Comunitatea bisericească. Art. 220. — Dacă, după aprecierea autoritătilor eparhiale, Consiliul Comunitătii bisericești depășește sfera sa de activitate ori împiedică îndeplinirea dispozitiilor autoritătilor eparhiale, atunci Consiliul eparhial de conducere poate anula o astfel de hotărâre. SECTIUNEA a 11-a Alte hotărâri referitoare la Consiliul Comunitătii bisericești Art. 221. — Consiliul Comunitătii bisericești este alcătuit din. a) preotimea din parohii; b) președintele; c) vicepreședintele; d) secretarul, e) casierul; f) contabilul; g) un anumit număr de membri, iar pentru marile comunităti bisericești cel mult 12 membri. Art. 222. — Mandatul membrilor Consiliului Comunitătii bisericești durează 6 ani. Art. 223. — Membrii Consiliului Comunitătii bisericești, numiti de către Consiliul eparhial de conducere, nu vor prelua îndatoririle până ce nu vor depune jurământul prescris. Art. 224. — Membrii numiti în Consiliul Comunitătii bisericești de către Consiliul eparhial de conducere depun următorul jurământ: aEu, (numele și prenumele), jur pe Atottiitorul Dumnezeu și onoarea mea ca și creștin ortodox că voi respecta, asculta, îndeplini și apăra sfintele canoane, legile, traditiile, regulile și dispozitiile Sfintei Biserici Ortodoxe și ale Arhiereului meu eparhiot și ca membru al Comunitătii bisericești ortodoxe sârbe (denumire) din (denumirea localitătii) voi îndeplini cu regularitate și râvnă toate îndatoririle și obligatiile prescrise de Statutul Eparhiei, regulamentul și dispozitiile autoritătilor bisericești. Sunt de acord a accepta competenta Consistoriului bisericesc eparhial. Mă angajez a-i respecta deciziile, cu conditia de a putea adresa plângeri în baza acestui Statut care poate fi schimbat în timp. Așa să-mi ajute Dumnezeu.” Art. 225. — Candidati pentru a fi membri în Consiliul Comunitătii bisericești pot fi cei care trăiesc după cele 10 Porunci dumnezeiești și cele 9 Porunci bisericești și primesc cu regularitate Sfintele Taine ale Împărtășirii și Mărturisirii, precum și cei care trăiesc în credintă după cum învată Sfintele canoane ale Bisericii. Art. 226. — Nimeni nu poate fi numit în Consiliul Comunitătii bisericești dacă se află într-o căsătorie care nu este binecuvântată de Biserică. Art. 227. — Membrii Consiliului Comunitătii bisericești nu pot fi rude de sânge până la gradul al patrulea inclusiv, iar prin rudenia cuscriei ori rudenia religioasă prin botez până la gradul al doilea inclusiv. Consiliul eparhial de conducere poate face exceptie, întrucât împrejurările și necesitătile Comunitătii bisericești o impun. Art. 228. — Numirea în Consiliul Comunitătii bisericești se face în următorul mod: parohul în competentă propune persoanele pentru numire și le înaintează Consiliului eparhial de conducere prin protopopul său. Protopopul înaintează propunerea parohului împreună cu părerea sa scrisă Consiliului eparhial de conducere pentru numirea persoanelor propuse. Consiliul eparhial de conducere îi poate numi pe fiecare dintre cei propuși și totodată poate să nu îi numească. Art. 229. — Membrii propuși și numiti în Consiliul Comunitătii bisericești depun jurământul în biserică la prima liturghie duminicală, după otpust. Jurământul este citit de către paroh, iar membrii numiti îl repetă după el. La sfârșit sărută Cinstita Cruce și Sfânta Evanghelie, parohul îi stropește cu apă sfintită, iar ei semnează sub textul jurământului. Clericii nu depun acest jurământ, fiindcă l-au depus la hirotonia lor. La prima ședintă constituantă astfel numitul Consiliu alege din rândurile sale președintele, vicepreședintele, secretarul și casierul. Parohul înaintează Consiliului eparhial de conducere procesul-verbal al acestei ședinte, pentru informare. Art. 230. — Dacă, la aprecierea autoritătilor eparhiale, se constată că Consiliul unei Comunităti bisericești nu își îndeplinește îndatoririle conform dispozitiilor Bisericii, Consiliul eparhial de conducere poate desemna persoane de încredere, care vor executa toate lucrurile Comunitătii bisericești și care vor avea toate drepturile și îndatoririle, până ce Consiliul eparhial de conducere nu va stabili dacă situatia s-a normalizat și dacă se poate numi un nou Consiliu al Comunitătii bisericești. Art. 231. — Dacă, la aprecierea autoritătilor eparhiale, vreun membru al Consiliului Comunitătii bisericești nu se supune ordinelor și dispozitiilor autoritătilor bisericești superioare și împiedică executarea lor, Consiliul eparhial de conducere poate suspenda un astfel de membru al Consiliului Comunitătii bisericești, acordând îndrumări necesare pentru înlocuire. Art. 232. — Consiliul eparhial de conducere poate, la cererea Consiliului Comunitătii bisericești, exclude membrul care își neglijează îndatoririle sale și fără motiv întemeiat nu participă la 3 ședinte consecutive. Art. 233. — Consiliul Comunitătii bisericești este convocat de preot și de președinte, lunar sau la nevoie. În cazul în care autoritătile eparhiale vor cere tinerea ședintei, parohul și președintele sunt datori a convoca ședinta. În cazul dezacordului în privinta tinerii ședintei, parohul este dator a informa despre aceasta Consiliul eparhial de conducere. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 19Ședinta nu se poate tine fără prezenta parohului competent. O astfel de ședintă nu este validă și nici hotărârile ei. Art. 234. — Plenul Consiliului Comunitătii bisericești îl constituie majoritatea membrilor consiliului. Întrucât parohul părăsește ședinta, aceasta se întrerupe. Art. 235. — Hotărârile Consiliului Comunitătii bisericești se aduc prin majoritatea voturilor. În cazul voturilor egale, votul parohului este decisiv. Parohul are dreptul de derogare a părerii sale și dacă consideră că hotărârea Consiliului Comunitătii bisericești nu este în concordantă cu interesele Bisericii, această hotărâre o înaintează Consiliului eparhial de conducere pentru decizie definitivă. Până atunci hotărârea Consiliului Comunitătii bisericești nu poate fi pusă în aplicare. Art. 236. — Membrii Consiliului Comunitătii bisericești sunt colaboratorii și ajutoarele parohului în conducerea Comunitătii bisericești. Consiliul Comunitătii bisericești execută următoarele atributii. a) reprezintă interesele Comunitătii bisericești, atunci când necesitătile o impun; b) apără interesele Comunitătii bisericești în toate problemele; c) execută hotărârile și ordinele autoritătilor eparhiale, precum și a înaltelor autorităti bisericești; d) desemnează și eliberează personalul slujitor; e) propune modalitatea de plată a preotului și asigură plata la timp a drepturilor bănești, la fel și a celorlalte drepturi ce îi revin; f) păstrează inventarul obiectelor mobile și imobile ale Comunitătii bisericești în biroul parohial și, la cererea protopopului, îl prezintă pentru inspectie; g) se îngrijește de mijloacele necesare pentru constructia și repararea bisericii și a altor obiective. În cazul unor actiuni mai mari, prezintă planul și devizul de constructie Consiliului eparhial de conducere pentru aprobare; h) administrează averea Comunitătii bisericești la impunerea Consiliului eparhial de conducere și rezolvă toate necesitătile Comunitătii bisericești; i) înaintează Adunării eparhiale documentele, potrivit art. 104 lit. h) din prezentul statut; j) înaintează Consiliului eparhial de conducere copia procesului-verbal al ședintei anuale; k) dacă episcopia nu asigură și nu înregistrează, atunci Consiliul Comunitătii bisericești înregistrează preotul paroh la asigurările de pensie, invaliditate și de sănătate; l) alcătuiește și înaintează Consiliului eparhial de conducere pentru analizare și aprobare raportul financiar anual și bugetul; m) se îngrijește de arhiva bisericească; n) se îngrijește a înfăptui bugetul Comunitătii bisericești, aprobat de către Consiliul eparhial de conducere; o) mentine curătenia și asigură cele necesare pentru reparatiile clădirilor bisericești, le controlează cu regularitate și stabilește starea lor; p) execută la timp plata contributiei eparhiale, precum și a celorlalte obligatii financiare către Episcopie, după cum au fost reglementate acestea de Adunarea eparhială și de Consiliul eparhial de conducere; q) stabilește taxele bisericești și, prin protopop, le înaintează Consiliului eparhial de conducere spre aprobare; r) se îngrijește de îndeplinirea prescriptiilor Constitutiei B.O.S. și ale prezentului statut, a regulamentelor Bisericii, precum și de toate îndrumările autoritătilor eparhiale; s) apără demnitatea și onoarea preotului paroh și nu pretinde nimic din ceea ce ar diminua reputatia sa. Art. 237. — Parohul și președintele Comunitătii bisericești sunt reprezentantii ei legali în fata autoritătilor, atât civile, cât și bisericești. Ei convoacă Consiliul Comunitătii bisericești la ședinte, prezintă cazurile pentru a fi discutate, le supun votului și prezintă hotărârile. Se îngrijesc ca la ședinte să domnească liniștea și ordinea și ca toti membrii să respecte ordinea de zi. Art. 238. — Vicepreședintele înlocuiește președintele, dacă acesta este împiedicat a-și executa îndatoririle. Art. 239. — Secretarul Consiliului Comunitătii bisericești, care este de obicei parohul, redactează procesul-verbal al ședintei, păstrează ștampila Comunitătii bisericești, se îngrijește de arhiva Comunitătii bisericești și tine corespondenta. Art. 240. — Casierul Comunitătii bisericești consemnează veniturile și cheltuielile, primește banii și contributiile. O sumă minimă, stabilită în bani, se păstrează în casa Comunitătii bisericești, iar cealaltă parte se depune în contul Comunitătii bisericești. Dreptul de a dispune de banii Comunitătii bisericești îl au, împreună, parohul și casierul. Ei sunt responsabili de plata tuturor contributiilor eparhiale, precum și de achitarea tuturor îndatoririlor parohiale și ale Comunitătii bisericești. Art. 241. — Contabilul tine evidenta membrilor, primește contributia de membru, o înregistrează în Registrul membrilor Comunitătii bisericești și predă venitul parohului și casierului. Art. 242. — Epitropul este desemnat de către Consiliul Comunitătii bisericești. Epitropul nu este obligatoriu să fie și membru al Consiliului Comunitătii bisericești. Datoria epitropului este ca, pe lângă celelalte, să fie prezent la Sfintele slujbe și să asculte îndrumările preotului. Art. 243. — În cazul în care Consiliul eparhial de conducere cere, protopopul sau o persoană autorizată din cadrul Consiliului eparhial de conducere este obligat să execute verificarea activitătii financiare în cadrul comunitătilor bisericești. Art. 244. — Prin prezentul statut nu este prevăzută existenta niciunor membri de onoare, niciunor membri pe viată ai Consiliului Comunitătii bisericești și niciunor președinti de onoare ori pe viată. Art. 245. — În cazul în care Consiliul eparhial de conducere constată lipsa conditiilor de păstrare și mentinere a bunurilor parohiei ori Comunitătii bisericești, arhiereul eparhiot poate să dispună ca aceste bunuri să fie duse în altă parte unde există conditii. SECTIUNEA a 12-a Mănăstirile Art. 246. — Mănăstirea este locul sfintit cu biserică și alte obiective, ca obște a persoanelor din cinul monahal, care sunt unite într-o comunitate duhovnicească și frătească, prin depunerea festivă a voturilor castitătii, sărăciei și ascultării și dedicate rugăciunii, muncii și care servește unor scopuri duhovnicești și de binefacere stabilite. Art. 247. — Hotărârile care se referă la înfiintarea de noi mănăstiri de călugări sau/și de călugărite, precum și la unirea sau desfiintarea celor existente sunt luate de arhiereul eparhiot, care informează despre acestea Sfântul Sinod arhieresc, care acordă aprobarea finală. Art. 248. — Pentru înfiintarea de noi mănăstiri trebuie să fie convins de existenta conditiilor morale și a mijloacelor materiale necesare pentru vietuirea normală a obștii și supravietuirea ei. Art. 249. — Arhiereul eparhiot este autoritatea supremă asupra tuturor mănăstirilor din episcopia sa. El poartă de grijă ca viata mănăstirească să se desfășoare după regulile și prescriptiile bisericești. Art. 250. — Staretul de mănăstire este desemnat de către arhiereul eparhiot. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 20Art. 251. — Proprietatea mănăstirii servește necesitătilor obștii și ea este administrată de către aceasta sub supravegherea arhiereului eparhiot. Art. 252. — În cazul în care Consiliul eparhial de conducere constată lipsa conditiilor de păstrare și mentinere a bunurilor mănăstirești, arhiereul eparhiot poate să dispună ca aceste bunuri să fie duse în altă parte unde există conditii. SECTIUNEA a 13-a Organizatii eparhiale ajutătoare Art. 253. — Organizatiile eparhiale ajutătoare sunt acele organizatii necesare Episcopiei pentru ca aceasta să își îndeplinească scopurile. Art. 254. — Toate organizatiile eparhiale ajutătoare au regulamentul lor, aprobat de către arhiereul eparhiot. Art. 255. — Fiecare organizatie eparhială ajutătoare este datoare a ajuta Episcopia în modul în care aceasta îl consideră necesar. Art. 256. — Fiecare organizatie eparhială ajutătoare trebuie să fie recunoscută și aprobată de Episcopie înainte de înfintarea ei și trebuie să fie sub controlul direct al Episcopiei. Art. 257. — Organizatiile ajutătoare pot fi formate pe lângă fiecare Comunitate bisericească pentru realizarea scopurilor necesare, precum școli bisericești, asociatii ale femeilor ortodoxe sârbe, coruri, grupări ale tinerilor, cluburi ale bărbatilor ori femeilor. Art. 258. — Organizatiile ajutătoare de pe lângă comunitătile bisericești sunt obligate a ajuta Comunitatea bisericească în eforturile ei pentru realizarea scopurilor și intentiilor. Art. 259. — Regulile acestor organizatii trebuie aprobate de arhiereul eparhiot. Art. 260. — Preotul paroh și Consiliul Comunitătii bisericești sunt obligati a se îngriji ca fiecare dintre aceste organizatii ajutătoare să activeze în cadrul Statutului B.O.S. și învătăturii Bisericii. Art. 261. — Preotul paroh va supraveghea și va acorda îndrumări tuturor organizatiilor, astfel încât activitatea lor să fie în conformitate cu învătătura Bisericii. Art. 262. — Fiecare membru al parohiei, în locurile unde există organizatii ajutătoare, poate adera la acestea în conditiile regulilor proprii acestora. Arhiereul eparhiot stabilește exceptiile. CAPITOLUL V Delicte bisericești Art. 263. — Delictele bisericești fată de canoanele și prescriptiile bisericești, săvârșite de către preotimea ambelor cinuri și de către credincioși, sunt cercetate și judecate de arhiereul eparhiot și de Consistoriul bisericesc eparhial, fiecare în sfera sa de competentă. Art. 264. — Arhiereul eparhiot poate judeca delictele bisericești conform obligatiei functiei sau în baza plângerii depuse. Consistoriul bisericesc eparhial poate cerceta și judeca delictele bisericești în baza plângerii scrise ori în baza îndrumărilor arhiereului eparhiot. Consistoriul bisericesc eparhial nu are în competenta sa initierea cercetării delictului bisericesc conform obligatiei functiei. Art. 265. — În privinta tuturor delictelor bisericești, arhiereul eparhiot hotărăște dacă așa-zisul delict se încadrează în competenta sa, dacă nu, atunci înaintează cazul Consistoriului bisericesc pentru cercetare și judecată. Art. 266. — Delictele care, conform canoanelor și prescriptiilor bisericești, sunt cercetate și judecate de arhiereu și de Consistoriul bisericesc eparhial sunt: 1. pentru clericii ambelor cinuri. a) fapte îndreptate împotriva credintei și învătăturii Bisericii, precum și a rânduielii bisericești; b) comportament care nu este demn de cinul și conditia preotească; c) neîndeplinirea, adică săvârșirea cu nepăsare a îndatoririlor de slujire, a îndatoririlor preotești și a dispozitiilor legale a autoritătilor bisericești superioare; d) insultele și calomniile pe care un cleric le aduce altui cleric; e) obtinerea pe nedrept a recompensei neregulamentare pentru sfintele slujbe; f) dezbaterea și criticarea în timpul predicilor a legilor și dispozitiilor organelor bisericești competente și a procedurilor lor; 2. pentru credincioși. a) fapte îndreptate împotriva credintei și învătăturii Bisericii și a rânduielii bisericești; b) fapte îndreptate împotriva moralei creștine. Art. 267. — (1) Pedepsele pentru delictele bisericești săvârșite de către clericii ambelor cinuri sunt următoarele. a) mustrare; b) avertisment; c) canonisirea — epitimie; d) transferul într-un alt loc de slujire; e) oprirea temporară de la săvârșirea lucrărilor sfinte, cel mult până la un an; f) pierderea oficiului de paroh, respectiv a altei functii în Biserică; g) oprirea pe tot timpul vietii de la săvârșirea lucrărilor sfinte; h) caterisirea, i) caterisirea și excluderea din Comunitatea bisericească; j) excluderea din monahism; k) excluderea definitivă din Comunitatea bisericească și anatema. (2) Pedepsele pentru delictele bisericești săvârșite de către credincioși sunt următoarele. a) pierderea temporară a unor drepturi și onoruri în Biserică; b) excluderea din Comunitatea bisericească pe o anumită perioadă de timp; c) excluderea definitivă din Comunitatea bisericească și anatema. Art. 268. — Pentru clericii ambelor cinuri pedepsele ca: avertismentul, dojana, canonisirea până la 15 zile și oprirea până la o lună de la săvârșirea lucrărilor sfinte sunt pronuntate de arhiereul eparhiot în competentă. Art. 269. — Pedeapsa mutării în altă parte, oprirea mai mult de o lună de la săvârșirea lucrărilor sfinte și celelalte pedepse le pronuntă numai Consistoriul bisericesc eparhial competent. Art. 270. — Pentru credincioși, pedepsele ca pierderea temporară a unor drepturi și onoruri în Biserică, pe lângă avertisment, dojană și canonisire, le pronuntă arhiereul competent, iar celelalte pedepse Consistoriul bisericesc eparhial în competentă. Art. 271. — Asupra pedepselor pronuntate de arhiereul eparhiot nu există dreptul de reclamatie. Ele sunt imediat executorii. Art. 272. — Arhiereul eparhiot poate micșora pedeapsa pronuntată de Consistoriul bisericesc eparhial la jumătate din pedeapsa primită. Art. 273. — Condamnatul poate face plângere scrisă Sfântului Sinod la fiecare sentintă adusă de Consistoriul bisericesc eparhial, în termen de 14 zile de la primirea sentintei. Nu există dreptul audierii în direct în fata Sfântului Sinod. Plângerea trebuie să fie adresată Sfântului Sinod prin arhiereul eparhiot. Art. 274. — (1) Atunci când sentinta este pronuntată împotriva clericilor ambelor cinuri referitoare la caterisire, la caterisire împreună cu excludere din Comunitatea bisericească, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 21la excludere din monahism, la excludere definitivă din Comunitatea bisericească — anatema ori pentru credincioși prin excludere definitivă din Comunitatea bisericească — anatema, o astfel de hotărâre a Consistoriului bisericesc eparhial, în privinta pedepsei, se comunică conform obligatiei functiei Sfântului Sinod, care analizează documentele ce provin de la Consistoriul bisericesc eparhial. (2) Dacă Sfântul Sinod nu este de acord cu hotărârea adusă de Consistoriul bisericesc eparhial, va înapoia cazul Consistoriului bisericesc eparhial împreună cu instructiunile sale pentru o nouă procedură. (3) Dacă Consistoriul bisericesc eparhial adoptă aceeași hotărâre, cazul se predă Sfântului Sobor arhieresc care va analiza documentatia ce provine de la Consistoriul bisericesc eparhial și care va lua hotărârea definitivă referitoare la condamnare. Cu ocazia acestei cercetări cel acuzat nu are dreptul de a depune noi documente ori a de se prezenta personal înaintea Sfântului Sinod sau a Sfântului Sobor arhieresc în timpul cercetării acestora asupra hotărârii Consistoriului bisericesc eparhial. Art. 275. — Nimeni nu poate fi pedepsit prin sanctiune bisericească fără posibilitatea de a cunoaște acuzatia împotriva sa și fără posibilitatea de a răspunde la reclamatie. Art. 276. — Dacă delictul este judecat de arhiereul eparhiot, acuzatul va avea posibilitatea de a răspunde la acuzatiile împotriva sa în scris sau verbal, așa după cum, prin dreptul său, va hotărî arhiereul eparhiot. Art. 277. — Dacă acuzatia se dezbate în cadrul Consistoriului bisericesc eparhial, celui acuzat îi va fi predată copia reclamatiei și va avea posibilitatea de a se înfătișa în fata Consistoriului bisericesc eparhial ori personal ori prin înaintarea documentelor scrise. Dacă acuzatul alege să se prezinte personal înaintea Consistoriului bisericesc eparhial, atunci nu are dreptul la apărător legal. Art. 278. — Consistoriul bisericesc eparhial poate aproba amânarea procedurii la cererea acuzatului prin dreptul său, dacă va considera că amânarea este necesară. Dacă acuzatul nu se prezintă personal sau în scris și dacă nu a cerut și nici nu i s-a aprobat amânarea procedurii, atunci Consistoriul bisericesc eparhial poate să rezolve cazul în absenta sa, fără altă înștiintare. Art. 279. — Dacă împotriva clericului este adusă reclamatie pentru vina care, după aprecierea arhiereului eparhiot, a provocat sminteală în popor și servește drept rușine cinului preotesc, atunci arhiereul eparhiot poate, imediat ce se efectuează ancheta, opri un astfel de cleric de la slujirea celor sfinte până la ședinta Consistoriului bisericesc eparhial. Art. 280. — Arhiereul eparhiot poate dispune ca unui astfel de cleric să i se micșoreze, temporar, la jumătate drepturile ce i se cuvin. Art. 281. — Cazurile de acest gen trebuie socotite ca urgente și Consistoriul bisericesc eparhial este dator să le rezolve cel târziu într-un un an. Art. 282. — În cazul acuzatiei de abuz, de natură materială, cel acuzat poate fi eliberat din conducere până ce vina sa va fi definitiv cercetată și judecată. Art. 283. — Pedeapsa opririi de la săvârșirea celor sfinte, indiferent de durată, atrage micșorarea drepturilor ce se cuvin cu până la jumătate, în timpul săvârșirii pedepsei, și aceasta în folosul înlocuitorului. Art. 284. — Atunci când clericului de mir și monah îi este stabilită pedeapsa ca. a) mutarea într-un alt loc de slujire; b) oprirea temporară de la săvârșirea lucrărilor sfinte cel mult un an; c) pierderea oficiului de paroh, respectiv a unei alte functii în Biserică, atrage oprirea înaintării în rang și a drepturilor ce se cuvin pentru cel mult 3 ani, conform hotărârii autoritătilor bisericești care au pronuntat pedeapsa. Art. 285. — Atunci când clericul de mir sau monah este pedepsit prin mustrare, avertisment sau canonisire de două ori într-o perioadă de 2 ani consecutivi, în plus fată de pedeapsă, pierde dreptul înaintării în rang și drepturile ce i se cuvin pentru cel mult 3 ani, conform hotărârii autoritătilor bisericești care au pronuntat pedeapsa. Art. 286. — Dacă clericii ambelor cinuri, fiind în slujire bisericească, sunt condamnati la oprirea temporară sau permanentă de la slujirea lucrărilor sfinte, ei vor înceta a executa îndeplinirea functiilor lor în timpul duratei interdictiei. În această perioadă a interdictiei ei primesc jumătate din drepturile ce li se cuvin. Art. 287. — Clericii care se află în serviciu de stat, imediat ce sunt condamnati la oprirea pe tot timpul vietii de a săvârși cele sfinte, pierd functiile lor în Biserică. Art. 288. — Ordinele despre delictele și pedepsele bisericești se referă și la clericii pensionati, întrucât se pot aplica și asupra lor. Art. 289. — Consistoriul bisericesc eparhial este competent în domeniul său și pentru controversele legate de căsătoria bisericească. Art. 290. — Dacă unul dintre clericii ambelor cinuri sau unul dintre enoriași a săvârșit vreo faptă penală, Arhiereul eparhiot sau Consistoriul bisericesc eparhial, pe lângă aplicarea unei pedepse disciplinare, va sesiza organele abilitate ale statului în vederea luării măsurilor legale care se impun, respectiv judecarea și pedepsirea vinovatilor. Art. 291. — Îndrumătorul pentru activitatea Consistoriului bisericesc eparhial îl constituie aRegulamentele disciplinare și de procedură a B.O.S.”. CAPITOLUL VI Modificarea statutului Art. 292. — Prezentul statut poate fi modificat numai cu două treimi din voturile celor prezenti, la ședinta ordinară sau extraordinară a Adunării eparhiale. Art. 293. — Modificările din cadrul prezentului statut intră în vigoare după ratificarea lor de către Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. Art. 294. — Textul redactat în limba sârbă și cel redactat în limba română trebuie să fie identice în continut. Art. 295. — Prezentul statut, ratificat de către Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S., intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 296. — După ratificarea prezentului statut, toate dispozitiile anterioare referitoare la Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara nu vor fi valabile, dacă sunt în dezacord cu acest statut, în afară de faptul dacă este altfel exprimat prin prezentul statut. Art. 297. — (1) Prezentul statut a fost redactat în conformitate cu legislatia română în vigoare. a) Constitutia României, republicată; b) Legea nr. 489/2006; c) Constitutia B.O.S.; d) Statutul B.O.S.; e) regulamentele și codurile canonice ale Bisericii Ortodoxe. (2) Orice dispozitie contrară prezentelor prevederi legale este nulă de drept și nu produce efecte juridice. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 22MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 23 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL JUSTITIEI ORDIN privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane Având în vedere rapoartele depuse în temeiul art. 17 alin. 1 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de Comisia pentru cetătenie, constituită potrivit art. 13 alin. 1 din aceeași lege, constatând îndeplinite conditiile prevăzute de art. 10 1 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea și functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările și completările ulterioare, ministrul justitieiemite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă cererile de redobândire a cetăteniei române persoanelor care au avut această cetătenie și au solicitat redobândirea ei, cu mentinerea domiciliului în străinătate, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Se aprobă cererile de redobândire a cetăteniei române persoanelor care au avut această cetătenie și au solicitat redobândirea ei, cu stabilirea domiciliului în România, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul justitiei, Theodor Cătălin Nicolescu, secretar de stat București, 22 decembrie 2008. Nr. 3.241/C. ANEXA Nr. 1 LISTA persoanelor care solicită redobândirea cetăteniei române, cu mentinerea domiciliului în străinătate 1. Albot Alexei, fiul lui Anton (născut la 16.01.1937 în localitatea Florești) și Pelaghia, născut la data de 23 august 1961 în localitatea Ghindești, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Hristo Botev nr. 25. (635/2004) 2. Baxanean Anghelina, fiica lui Catișev Andrei și Valentina (fiica lui Slavenco Constantin și Ana, născută la 13.12.1926 în localitatea Grigoriopol), născută la data de 27 iunie 1975 în localitatea Grigoriopol, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sipoteni, str. Ștefan cel Mare nr. 202, raionul Călărași. (14.058/2003) 3. Bejenari Angela, fiica lui Vanica Valerian (născut la 22.06.1934 în localitatea Dubăsari) și Olga, născută la data de 19 iulie 1969 în localitatea Molovata, judetul Dubăsari, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Titulescu nr. 47, bl. 2, ap. 26. (771/2004) Copii minori: Bejenari Radu, născut la data de 29.05.1992, și Bejenari Aurelia, născută la data de 29.08.2001. 4. Bejenari Leonid, fiul lui Ilie (născut la 27.07.1935 în localitatea Dubăsari) și Ana, născut la data de 6 ianuarie 1966 în localitatea Molovata, judetul Dubăsari, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Titulescu nr. 47, bl. 2, ap. 26. (772/2004) 5. Berco Tatiana, fiica lui Șeica Nicolae (născut la 15.10.1919 în localitatea Ivanovca) și Ana, născută la data de 9 octombrie 1965 în localitatea Mirești, judetul Hîncești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ion Inculet nr. 25. (2.642/2003) Copii minori: Berco Maxim, născut la data de 27.07.1993. 6. Beschieru Ion, fiul lui Mihail (născut la 29.03.1937 în localitatea Șoldănești) și Maria, născut la data de 30 ianuarie 1963 în localitatea Sămășcani, judetul Șoldănești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân nr. 17, bl. 1, ap. 8. (434/2004) Copii minori: Beschieru Andrian, născut la data de 7.12.1990. 7. Beschieru Viorica, fiica lui Ion (fiul lui Mihail, născut la 29.03.1937 în localitatea Șoldănești) și Valentina, născută la data de 24.02.1988 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân nr. 17, bl. 1, ap. 8. (434/2004) 8. Betișor Aliona, fiica lui Ion (fiul lui Nicolae, născut la 1.11.1925 în localitatea Cimișlia) și Galina, născută la data de 21 februarie 1984 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Mit. Gurie Grosu nr. 1, ap. 56. (494/2004) 9. Betivu Marin, fiul lui Ion și Lidia (fiica lui Spînu Vasile, născut la 13.09.1924 în localitatea Bălti, și Maria), născut la data de 1 iulie 1978 în localitatea Ismail, Odesa, Ucraina, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Traian nr. 6, bl. 1, ap. 86. (514/2004)10. Bivol Lucia, fiica lui Coadă Nicolae (fiul lui Efrosenia, născută la 21.12.1923 în localitatea Telenești) și Elena, născută la data de 29 decembrie 1979 în localitatea Telenești, judetul Telenești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. V. Belinski nr. 67, ap. 48. (3.867/2004) Copii minori: Bivol Cătălin, născut la data de 21.03.2005. 11. Bîrca Lilia, fiica lui Racu Ion (născut la 20.05.1928 în localitatea Telenești) și Olga, născută la data de 26 iunie 1967 în localitatea Chitcanii Vechi, judetul Telenești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Cuza Vodă nr. 8, ap. 43. (2.824/2005) Copii minori: Bîrca Vadim, născut la data de 2.12.1991. 12. Bolocan Lazar, fiul lui Radu (născut la 22.01.1939 în localitatea Cupca) și Viorica, născut la data de 31 ianuarie 1968 în localitatea Cupca, raionul Hliboca, Cernăuti, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Cupca, raionul Hliboca, Cernăuti. (16.613/2003) Copii minori: Bolocan Ionut, născut la data de 19.05.1996. 13. Bublitchi Alexandra, fiica lui Doncila Gheorghe și Parascovia (născută la 27.04.1920 în localitatea Susleni), născută la data de 17 martie 1949 în localitatea Susleni, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Moscova nr. 22. (7.971/2003) 14. Bublitchi Victor, fiul lui Nicolae (născut în anul 1906 în localitatea Taul) și Ana, născut la data de 17 octombrie 1945 în localitatea Taul, judetul Dondușeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Moscova nr. 22, ap. 4. (7.967/2003) 15. Bublitchi Victoria, fiica lui Victor (fiul lui Nicolae și Ana, născută la 22.06.1910 în localitatea Taul) și Alexandra, născută la data de 21 mai 1975 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Moscova nr. 22, ap. 4. (11.071/2003) 16. Bulat Ghenadie, fiul lui Ion (fiul lui Constantin, născut la 1.01.1930 în localitatea Soroca) și Lidia, născut la data de 14 aprilie 1980 în localitatea Soroca, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în localitatea Soroca, Str. -la Renașterii nr. 28. (2.747/2004) 17. Burcă Victoria, fiica lui Boris și Vera (fiica lui Sandu Mihail, născut la 20.10.1915 în localitatea Fălești), născută la data de 28 noiembrie 1976 în localitatea Telenești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Busuiocești nr. 16, ap. 85. (268/2006) 18. Buzdugan Alexandru, fiul lui Alexandru (fiul lui Ion, născut la 7.01.1930 în localitatea Lăpușna) și Ludmila, născut la data de 26 iunie 1981 în localitatea Cociulia, judetul Cantemir, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cania, str. M. Eminescu 62, judetul Cantemir. (433/2006) 19. Camaev Iurie, fiul lui Ion și Nina (născută la 17.12.1933 în localitatea Ciocîlteni, raionul Telenești), născut la data de 13 februarie 1964 în localitatea Orhei, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, Str. Unirii nr. 134, ap. 7. (807/2003) Copii minori: Camaeva Iana, născută la data de 22.12.2001. 20. Capatîna Vladislav, fiul lui Andrei și Elizaveta (fiica lui Isac și Alexandra, născută la 24.12.1923 în localitatea Pohorniceni), născut la data de 1 noiembrie 1970 în localitatea Orhei, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Potîrnichi nr. 46. (5.911/2003) 21. Carauș Ioana, fiica lui Stan Efim și Ana (născută la 15.08.1926 în localitatea Sadova), născută la data de 25 iunie 1954 în localitatea Scoreni, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Romană nr. 2, bl. 2, ap. 58. (138/2004) 22. Catană Pavel, fiul lui Pavel (fiica lui Alexandru și Sofia, născut la 19.09.1915 în localitatea Lăpușna) și Vasilisa, născut la data de 27 noiembrie 1976 în localitatea Tomai, judetul Leova, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Tomai, judetul Leova. (12.263/2003) 23. Cazacu Elena, fiica lui Constantin și Eleonora (născut la 21.08.1919 în localitatea Bălti), născută la data de 31 mai 1958 în localitatea Hîjdieni, judetul Glodeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Independentei nr. 14, bl. 2, ap. 36. (13.827/2003) Copii minori: Burcovschii Alexandru, născut la data de 4.06.1992. 24. Cătană Pavel, fiul lui Pavel și Ana (fiica lui Cojocaru Nicolae și Anastasia, născută la 30.11.1930 în localitatea Hîncești), născut la data de 5 ianuarie 1980 în localitatea Cărpineni, judetul Lăpușna, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Hîncești, Str. 31 August nr. 13. (4.980/2003) 25. Cernei Serghei, fiul lui Efim (născut la 17.09.1937 în localitatea Soroca) și Mihalcian Zinovia, născut la data de 2 mai 1971 în localitatea Redi-Cereșnovăt, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Slobozia, str. Lenina nr. 54, ap. 63. (8.896/2003) 26. Cernei Vera, fiul lui Rusu Ion (născut la 24.06.1927 în localitatea Buciumeni) și Ana, născută la data de 5 mai 1974 în localitatea Gherman, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 15, bl. 1, ap. 32. (3.672/2006) Copii minori: Cernei Andrei, născut la 14.10.1992, și Cernei Dana, născută la 14.10. 2004. 27. Chisaru Mihail, fiul lui Vasile (născut la 23.01.1930 în localitatea Bălti) și Ana, născut la data de 10 noiembrie 1951 în localitatea Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngerei, Str. Independentei 58, ap. 3. (420/2006) 28. Chitoroagă Natalia, fiica lui Grigore (fiul lui Chiril, născut la 11.04.1920 în localitatea Fălești) și Lidia, născută la data de 30 septembrie 1982 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trușeni, str. Buiucani nr. 1, judetul Chișinău. (1.524/2004) 29. Cojușneanu Alexaandru, fiul lui Leon (născut în anul 1935 în localitatea Orhei) și Elena, născut la data de 3 mai 1966 în localitatea Chiștelnita, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Grenoble nr. 165, bl. 1, ap. 52. (12.871/2003) Copii minori: Cojușneanu Nicolae, născut la data de 18.03.1993. 30. Cojușneanu Larisa, fiica lui Alexandru (fiul lui Leon, născut în anul 1935 în localitatea Orhei) și Ana, născută la data de 2 iulie 1989 în localitatea Cucioaia, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Grenoble nr. 165, bl. 1, ap. 52. (12.871/2003) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 2431. Coretchi Ana, fiica lui Gheorghe (născut la 5.04.1931 în localitatea Criuleni) și Elena, născută la data de 21 aprilie 1975 în localitatea Bălășești, judetul Criuleni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Sucevita nr. 22, bl. 2, ap. 24. (894/2004) Copii minori: Popescu Pavel, născut la data de 24.07.2001. 32. Cornescu Ana, fiica lui Ion (fiul lui Tudor, născut la 19.11.1921 în localitatea Cimișlia) și Feodosia, născută la data de 24 martie 1983 în localitatea Cimișlia, judetul Cimișlia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cimișlia, str. Matei Cibotari nr. 3. (754/2004) 33. Covali Olga, fiica lui Igor și Galina (fiica lui Iurașco Petru, născut la 29.03.1931 în localitatea Ungheni, și Vasilisa), născută la data de 4 februarie 1985 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Șt. Neaga nr. 26, bl. 4. (497/2004) 34. Cozmolici Nicolae, fiul lui Petru și Alexandra (fiica lui Pîrtac Nicolae și Maria, născută la 1.11.1919 în localitatea Năpădeni), născut la data de 21 august 1983 în localitatea Bușila, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bușila, judetul Ungheni. (829/2004) 35. Damaschin Ghenadie, fiul lui Nicolae (fiul lui Petru, născut la 14.08.1913 în localitatea Lăpușna) și Maria, născut la data de 6 august 1968 în localitatea Mihailovca, judetul Cimișlia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cimișlia, str. Mihai Eminescu nr. 44, ap. 33. (3.434/2004) 36. Damaschin Nina, fiica lui Bulancea Diomid (născut la 6.08.1929 în localitatea Ungheni) și Arghira, născută la data de 16 ianuarie 1966 în localitatea Cotireni, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Albișoara nr. 78, bl. 2, ap. 48. (728/2004) 37. Danila Vasile, fiica lui Iustin (născut la 1.06.1917 în localitatea Călărași) și Irina, născută la data de 27 martie 1947 în localitatea Onișcani, judetul Călărași, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Moscova nr. 20, bl. 3, ap. 103. (779/2004) 38. Dontul Maria, fiica lui Damaschin Vasile (născut la 2.07.1913 în localitatea Chișinău) și Ana, născută la data de 10 mai 1955 în localitatea Trușeni, judetul Strășeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trușeni, Str. 1 Mai nr. 2. (974/2004) 39. Dreglea Octavian, fiul lui Leonid (fiul lui Olga, născută la 2.04.1935 în localitatea Cantemir) și Svetlana, născut la data de 22 decembrie 1981 în localitatea Filipeni, judetul Leova, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Hănăseni Noi, judetul Leova. (545/2004) 40. Driga Iurie, fiul lui Ștefan și Elena (fiica lui Șchiopu Leonid și Efrosinia, născută în anul 1918 în localitatea Cioburciu), născut la data de 7 octombrie 1983 în localitatea Cocieri, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Nicolae Milescu Spătaru nr. 23, ap. 259. (9.899/2003) 41. Erhan Ghenadie, fiul lui Valentin și Maria (fiica lui Guzun Gheorghe, născut la 6.04.1928 în localitatea Fundul Galbenei, judetul Hîncești), născut la data de 14 ianuarie 1979 în localitatea Fundul Galbenei, judetul Hîncești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Str. Voluntarilor nr. 12, bl. 2, ap. 28. (2.941/2006) 42. Erhan Maria, fiica lui Guzun Gheorghe (născut la 6.04.1928 în localitatea Fundul Galbenei, judetul Hîncești) și Nadejda, născută la data de 2 septembrie 1953 în localitatea Fundul Galbenei, judetul Hîncești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Voluntarilor nr. 12, bl. 2, ap. 28. (2.943/2006) 43. Erhan Nicolae, fiul lui Andrei (fiul lui Efim, născut la 1.04.1911 în localitatea Strășeni) și Elena, născut la data de 13 decembrie 1983 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Grătiești, str. Cișmele nr. 27. (2.782/2006) 44. Erhan Valentin, fiul lui Elena (născută la 28.08.1937 în localitatea Fundul Galbenei, judetul Hîncești), născut la data de 27 aprilie 1957 în localitatea Fundul Galbenei, judetul Hîncești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Fundul Galbenei, judetul Hîncești. (2.940/2006) 45. Funieru Eugenia, fiica lui Valeriu (fiul lui Vasile și Vera, născută la 18.04.1922 în localitatea Cojusna) și Alexandra, născută la data de 1 februarie 1983 în localitatea Cojusna, judetul Strășeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cojusna, judetul Strășeni. (172/2004) 46. Glanzer Sherry, fiica lui Samy (născut la 1.09.1937 în localitatea Constanta) și Hedith, născută la data de 25 august 1975 în localitatea Petah Tikva, Israel, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, str. Meron 34, ap. 7, Mevaseret Tzion, cod 90805. (2.031/2005) 47. Gondiu Lucia, fiica lui Lesnic Dumitru (născut la 7.05.1917 în localitatea Edinet) și Eugenia, născută la data de 15 aprilie 1961 în localitatea Cepeleuti, judetul Edinet, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Mihai Sadoveanu nr. 28, ap. 12. (8.934/2003) Copii minori: Gondiu Cristian, născut la data de 11.09.1997. 48. Gorincioi Madina, fiica lui Mihail (fiul lui Ștefan, născut la 20.05.1920 în localitatea Ungheni) și Tatiana, născută la data de 22 ianuarie 1978 în localitatea Ungheni, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova. (13.882/2003) Copii minori: Locules Mihail, născut la data de 24.06.2001. 49. Griciuc Cristina, fiica lui Iftodii Vasile și Anastasia (fiica lui Botan Afanasie și Stepanida, născută la data de 27.04.1931 în localitatea Chișinău), născută la data de 29 noiembrie 1976 în localitatea Cojușna, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Albișoara nr. 76, bl. 8, ap. 8. (6.916/2003) Copii minori: Griciuc Constantin, născut la data de 6.07.2001. 50. Grozav Veronica, fiica lui Ion (fiul lui Gheorghe, născut la 23.04.1910 în localitatea Chișinău) și Nina, născută la data de 23 aprilie 1980 în localitatea Trușeni, judetul Strășeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trușeni, str. Constantin Stere nr. 31, judetul Chișinău. (2.254/2004) 51. Gutu Anatolii, fiul lui Dumitru (născut la 26.10.1932 în localitatea Trinca) și Maria, născut la data de 3 decembrie 1960 în localitatea Trinca, judetul Edinet, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trinca, raionul Edinet. (5.408/2003) 52. Guzun Nina, fiica lui Grubleac Ștefan (născut la 1.07.1923 în localitatea Păscăuti, raionul Rîșcani) și Maria, născută la data de 20 martie 1950 în localitatea Păscăuti, judetul Rîșcani, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Trandafirilor nr. 11, bl. 1, ap. 37. (3.314/2006) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 2553. Hajdău Viorica, fiica lui Revenco Vasile (născut la 5.04.1929 în localitatea Cureșnita, judetul Soroca) și Elena, născută la data de 20 octombrie 1964 în localitatea Cureșnita, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. T. Mălai nr. 11. (4.199/2004) 54. Hariton Vasile, fiul lui Vasile (născut la data de 12.02.1922 în localitatea Coștangalia, raionul Cantemir) și Ana, născut la data de 14 ianuarie 1957 în localitatea Coștangalia, raionul Cantemir, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, str. Ion Creangă nr. 23. (3.095/2006) 55. Lazu Eugeniu, fiul lui Mihail și Ecaterina (fiica lui Batog Tudor și Teodora, născută la 11.02.1916 în localitatea Peciște), născut la data de 9 martie 1980 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cornești, str. Muzicescu nr. 26, ap. 25, judetul Ungheni. (12.400/2003) 56. Liciman Ghenadie, fiul lui Mihail și Elena (fiica lui Șarbei Petru, născut la 10.01.1919 în localitatea Limbenii Noi, raionul Glodeni și Ana), născut la data de 30 iulie 1974 în localitatea Limbenii Noi, raionul Glodeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Limbenii Noi, raionul Glodeni. (989/2004) Copii minori: Liciman Elena, născută la data de 22.08.2000, și Liciman Mihaela, născută la data de 19.11.2002. 57. Lisnic Victoria, fiica lui Vladimir (fiul lui Andrei, născut la 3.12.1928 în localitatea Șerpeni și Maria) și Zinaida, născută la data de 19 iunie 1983 în localitatea Șerpeni, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Șerpeni, judetul Chișinău. (358/2003) 58. Lozinschi Alexandru, fiul lui Victor (fiul lui Alexandru, născut la 5.04.1913 în localitatea Călărași) și Xenia, născut la data de 19 noiembrie 1983 în localitatea Călărași, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărași, str. Alexandru cel Bun nr. 60, ap. 28. (3.600/2006) 59. Luca Vladimir, fiul lui Andrei (fiul lui Ion, născut la 2.09.1924 în localitatea Costești, judetul Ialoveni) și Galina, născut la data de 22 aprilie 1984 în localitatea Costești, judetul Ialoveni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Costești, judetul Ialoveni. (2.518/2006) 60. Luchian Oleg, fiul lui Andrei (născut la 12.06.1937 în localitatea Tighina) și Alexandra, născut la data de 24 mai 1974 în localitatea Talmaza, judetul Tighina, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Talmaza, Str. Nistrului nr. 118, raionul Ștefan Vodă. (378/2006) 61. Lupan Iuliu, fiul lui Alexei și Larisa (fiica lui Popov Nicolae, născut la 12.05.1911 în localitatea Lăpușna), născut la data de 8 august 1987 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. M. Sadoveanu nr. 2, ap. 75. (14.770bis/2003) 62. Lupei Sergiu, fiul lui Ion (fiul lui Daniel, născut la 17.12.1907 în localitatea Nisporeni) și Alexandra, născut la data de 1 august 1979 în localitatea Vărzărești, judetul Nisporeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, judetul Nisporeni, localitatea Vărzărești. (3.218/2005) Copii minori: Lupei Marius, născut la data de 17.06.2003. 63. Lupu Anatolie, fiul lui Mazîlo Simion (fiul lui Ion, născut la 14.01.1906 în localitatea Chișinău) și Ana, născut la data de 26 august 1971 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Colonita, judetul Chișinău. (741/2004) Copii minori: Lupu Stas, născut la data de 29.03.2002, și Lupu Vlad, născut la data de 15.05.1995. 64. Marcenco Angela, fiica lui Nicolae (născut la 15.07.1937 în localitatea Metlașevca) și Serafima, născută la data de 10 octombrie 1972 în localitatea Logîlniceni, judetul Rezina, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Gheorghe Cașu nr. 20 bl. 3. (3.045/2002) 65. Marcenco Aurel, fiul lui Levinta Ion (născut la 18.02.1935 în localitatea Ciocîlteni) și Maria, născut la data de 1 iunie 1968 în localitatea Inești, judetul Telenești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, judetul Telenești, localitatea Zahareuca. (15.911/2003) 66. Mazîlo Grigore, fiul lui Simion (fiul lui Ion, născut la 14.01.1906 în localitatea Chișinău) și Ana, născut la data de 14 februarie 1969 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Colonita, judetul Chișinău. (751/2004) Copii minori: Mazîlo Eugeniu, născut la data de 29.10.1997, și Mazîlo Ana, născută la data de 29.07.1996. 67. Melnic Ghenadie, fiul lui Veaceslav și Eugenia (fiica lui Savciuc Iacob, născut la 17.10.1921 în localitatea Trifănești, și Anastasia), născut la data de 27 iunie 1975 în localitatea Florești, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Florești, Str. Prieteniei nr. 32. (2.604/2003) Copii minori: Melnic Alina, născută la data de 25.12.2000. 68. Melnic Ina, fiica lui Lungu Valeriu (fiul lui Dumitru, născut la 27.06.1924 în localitatea Rădulenii Vechi, și Zinaida) și Liubovi, născută la data de 28 decembrie 1977 în localitatea Florești, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Florești, Bd. Victoriei nr. 53 aA”, judetul Soroca. (2.606/2003) 69. Moga Violeta, fiica lui Andrei (fiul lui Vasile, născut la 2.03.1927 în localitatea Peresecina, și Maria) și Natalia, născută la data de 23 septembrie 1978 în localitatea Peresecina, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Peresecina, Butoiaș, judetul Orhei. (5.998/2003) 70. Moraru Nicolae, fiul lui Ion (fiul lui Dumitru și Ecaterina, născută la 2.02.1921 în localitatea Hărășeni) și Maria, născut la data de 19 decembrie 1967 în localitatea Iargara, judetul Lăpușna, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cricova, str. Luceafărul nr. 9. (177/2004) Copii minori: Moraru Vladislav, născut la data de 24.05.1993, și Moraru Anastasia, născută la data de 25.04.2003. 71. Nagurnea Elena, fiica lui Ion (fiul lui Ilie și Efimia, născută la 28.09.1934 în localitatea Echimăuti) și Vera, născută la data de 6 februarie 1983 în localitatea Lozova, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Lozova, str. Ion Creangă nr. 130, judetul Strășeni. (17.014/2003) 72. Olaru Andrei, fiul lui Constantin și Elena (fiica lui Sava, născut la 15.11.1925 în localitatea Ungheni, și Eugenia), născut la data de 29 iulie 1987 în localitatea Ungheni, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 2, bl. 1, ap. 78. (3.746/2004) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 2673. Olaru Diana, fiica lui Constantin și Elena (fiica lui Pălitu Sava, născut la 15.11.1925 în localitatea Ungheni, și Eugenia), născută la data de 9 martie 1981 în localitatea Ungheni, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 2, bl. 1, ap. 78. (3.746/2004) 74. Olaru Elena, fiica lui Sava (născut la 15.11.1925 în localitatea Ungheni) și Eugenia, născută la data de 20 mai 1954 în localitatea Rădeni, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 2, bl. 1, ap. 78. (3.275/2004) 75. Olaru Leonid, fiul lui Petru (născut în anul 1930 în localitatea Bălti) și Zinaida, născut la data de 4 iunie 1959 în localitatea Mărăndeni, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 4, bl. 1, ap. 334. (495/2004) 76. Oncea Veaceslav, fiul lui Manoli Gheorghe (fiul lui Ion, născut la 24.06.1921 în localitatea Orhei) și Tamara, născut la data de 23 iunie 1971 în localitatea Orhei, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Alecu Russo nr. 61, ap. 102. (1.042/2004) 77. Onu Tatiana, fiica lui Ion și Elena (fiica lui Matei Tudor, născut în anul 1921 în localitatea Cimișlia), născută la data de 5 mai 1982 în localitatea Cimișlia, judetul Cimișlia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cimișlia, str. Ștefan cel Mare nr. 98, ap. 9. (62/2006) 78. Opinca Ana, fiica lui Tonici Isac (născut la 9.05.1925 în localitatea Rezina) și Vasilita, născută la data de 8 august 1962 în localitatea Cuizăuca, judetul Rezina, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cuizăuca, judetul Rezina. (675/2004) Copii minori: Opinca Mariana, născută la data de 30.12.1998. 79. Palii Natalia, fiica lui Ambrosi Nicolai (fiul lui Fiodor și Vera, născută la 15.01.1920 în localitatea Orhei) și Lionida, născută la data de 5 mai 1977 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Traian nr. 18, bl. 1, 49. (16.691/2003) Copii minori: Palii Dana, născută la data de 22.08.1998, și Palii Maria-Victoria, născută la data de 27.08.2003. 80. Panici Ala, fiica lui Vasile (născut la 1.11.1922 în localitatea Vărăncău, judetul Soroca) și Eugenia, născută la data de 1 aprilie 1959 în localitatea Văscăuti, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ginta Latină nr. 11, ap. 38. (2.333/2004) 81. Pavlov Andrei, fiul lui Vasile și Maria (fiica lui Maicu Vasile, născut la 28.08.1936 în localitatea Glodeni, și Nina), născut la data de 23 octombrie 1984 în localitatea Limbenii Noi, judetul Glodeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Limbenii Noi, judetul Glodeni. (12.309/2003) 82. Pavlov Maria, fiica lui Maicu Vasile (născut la 28.08.1936 în localitatea Glodeni) și Nina, născută la data de 12 martie 1961 în localitatea Limbenii Noi, judetul Glodeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Limbenii Noi, judetul Glodeni. (12.308/2003) 83. Petraru Ecaterina, fiica lui Vasile și Maria (fiica lui Ojog Andrei, născut la 6.05.1920 în localitatea Bălășești, raionul Sîngerei), născută la data de 28 februarie 1989 în localitatea Pepeni, raionul Sîngerei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pepeni, raionul Sîngerei. (2.461/2006) 84. Petraru Maria, fiica lui Ojog Andrei (născut la 6.05.1920 în localitatea Bălășești, raionul Sîngerei) și Ecaterina, născută la data de 17 noiembrie 1952 în localitatea Bălășești, raionul Sîngerei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pepeni, raionul Sîngerei. (2.461/2006) 85. Pisarenco Olga, fiica lui Peatcovschi Ghenadie și Lidia (fiica lui Marciuc Valeri, născut la 7.05.1932 în localitatea Iarova, raionul Soroca), născută la data de 4 iunie 1984 în localitatea Iarova, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Iarova, judetul Soroca. (2.755/2006) 86. Plămădeală Corina, fiica lui Turcanu Tudor și Ana (fiica lui Hatnag Ion și Pelaghia, născută la 8.10.1909 în localitatea Chișinău), născută la data de 17 aprilie 1979 în localitatea Horești, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Horești, raionul Ialoveni. (13.443/2003) Copii minori: Plămădeală Adrian, născut la data de 1.12.2005. 87. Plămădeală Victor, fiul lui Gheorghe (născut la 30.07.1928 în localitatea Chișinău) și Alexandra, născut la data de 3 aprilie 1967 în localitatea Ulmu, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ulmu, str. Calinina, raionul Ialoveni. (11.736/2003) 88. Pleșca Elena, fiica lui Dodon Vasile (născut la 22.09.1938 în localitatea Călărași) și Eugenia, născută la data de 22 aprilie 1962 în localitatea Vărzăreștii Noi, judetul Călărași, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn nr. 19, bl. 1, ap. 48. (16.100/2003) 89. Pleșca Ghenadie, fiul lui Afanasie (născut la 6.07.1936 în localitatea Lapatnic, judetul Edinet) și Ioana, născut la data de 13 septembrie 1976 în localitatea Edinet, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Edinet, str. Boris Glavan nr. 5. (3.372/2006) 90. Pleșca Olga, fiica lui Pavel și Elena (fiica lui Dodon Vasile, născut la 22.09.1938 în localitatea Călărași), născută la data de 17 august 1989 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn nr. 19, bl. 1, ap. 48. (16.100/2003) 91. Plotnic Marina, fiica lui Nicolae și Svetlana (fiica lui Braguta Alexandru, născut la 25.02.1935 în localitatea Vasilcău, judetul Soroca), născută la data de 24.05.1990 în localitatea Solonet, raionul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Florești, str. Vasile Lupu nr. 9. (5.696/2004) 92. Plotnic Silvia, fiica lui Nicolae și Svetlana (fiica lui Braguta Alexandru, născut la 25.02.1935 în localitatea Vasilcău, judetul Soroca), născută la data de 25.11.1986 în localitatea Buteni, raionul Hîncești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Florești, str. Vasile Lupu nr. 9. (5.696/2004) 93. Plotnic Svetlana, fiica lui Braguta Alexandru (născut la 25.02.1935 în localitatea Vasilcău, judetul Soroca) și Evdochia, născută la data de 13 octombrie 1961 în localitatea Vasilcău, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Florești, str. Vasile Lupu nr. 9. (5.696/2004) 94. Popa Mariana, fiica lui Tudor (fiul lui Leonid, născut la 9.08.1934 în localitatea Bălășești, și Maria) și Alexandra, născută la data de 30 iulie 1985 în localitatea Bălășești, raionul Sîngerei, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălășești, raionul Sîngerei. (4.692/2004) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 2795. Racovită Elisaveta, fiica lui Curjos Nicolae și Ecaterina (născută la 10.08.1927 în localitatea Andrușul de Jos), născută la data de 3 noiembrie 1958 în localitatea Andrușul de Jos, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Andrușul de Sus, judetul Cahul. (12.369/2003) 96. Rașcu Eugeniu, fiul lui Ion și Valentina (fiica lui Chiriac Vasile, născut la 11.03.1925 în localitatea Hîncești, și Ecaterina), născut la data de 2 decembrie 1983 în localitatea Sofia, judetul Hîncești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Rîșcani, str. Florilor nr. 4/2 cămin, judetul Chișinău. (4.096/2004) 97. Revenco Ana, fiica lui Palancean Alexei și Ecaterina (fiica lui Clichici Petru, născut la 13.02.1923 în localitatea Lozova), născută la data de 21 mai 1977 în localitatea Ștefan-Vodă, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, șos. Muncești nr. 788, ap. 63. (856/2004) 98. Rotaru Angela, fiica lui Gheorghe și Feodora (născută la 21.04.1930 în localitatea Cahul), născută la data de 19 august 1964 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Teilor nr. 5, ap. 11. (2.543/2004) 99. Rotaru Serghei, fiul lui Vasile (fiul lui Ion, născut la 19.04.1913 în localitatea Călărași) și Lidia, născut la data de 20 iunie 1979 în localitatea Hîrjauca, judetul Călărași, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. C. Tofan nr. 43, ap. 3. (569/2004) Copii minori: Rotaru Iulia, născută la data de 6.07.2002. 100. Sanduleac Tatiana, fiica lui Victor și Larisa (fiica lui Zderciuc Vladimir, născut la 9.02.1920 în localitatea Berești, judetul Bălti), născută la data de 14 februarie 1984 în localitatea Zagarancea, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Zagaragea, judetul Ungheni. (3.250/2006) 101. Siroteanu Dumitru, fiul lui Leonid (fiul lui Tudor, născut la 11.01.1924 în localitatea Fălești) și Lucica, născut la data de 21 august 1978 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Codru, str. Grenoble nr. 130, bl. 1, ap. 40, judetul Chișinău. (1.464/2004) 102. Sirotina Alisa, fiica lui Anatolie și Violeta, născută la data de 31.08.1988 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Liviu Deleanu nr. 5, bl. 4.A, ap. 32. (27/2004) 103. Sirotina Violeta, fiica lui Rotaru Sava și Ecaterina (născută la 13.06.1930 în localitatea Șișcani), născută la data de 19 aprilie 1964 în localitatea Boghiceni, judetul Lăpușna, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Liviu Deleanu nr. 5, bl. 4.A, ap. 32. (27/2004) 104. Sîrbu Nina, fiica lui Stepan Iacob (născut la 4.01.1915 în localitatea Ungheni) și Nadejda, născută la data de 14 mai 1965 în localitatea Sinești, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Matei Basarab nr. 16, bl. 1, ap. 35. (875/2004) Copii minori: Sîrbu Dan, născut la data de 22.06.1992. 105. Sîrbu Olga, fiica lui Vasile (fiul lui Pantelimon, născut la 30.07.1930 în localitatea Soroca) și Maria, născută la data de 23 iulie 1983 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Gh. Asachi 53, ap. 3. (426/2006) 106. Sîrbu Sergiu, fiul lui Vasile (fiul lui Pantelimon, născut la 30.07.1930 în localitatea Ștefănești) și Maria, născut la data de 10 decembrie 1981 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Gh. Asachi nr. 53, ap. 3. (435/2006) 107. Solcan Elena, fiica lui Gheorghe și Vera (fiica lui Bucur Serghei și Elena, născută la 15.10.1935 în localitatea Copăceni, raionul Sîngerei), născută la data de 8 decembrie 1987 în localitatea Copăceni, judetul Sîngerei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Copăceni, judetul Sîngerei. (4.068/2006) 108. Sorocean Eugenia, fiica lui Tudor (născut la 19.02.1922 în localitatea Florești) și Vasilita, născută la data de 5 mai 1953 în localitatea Domulgeni, judetul Florești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Prajila, judetul Florești. (1.421/2004) 109. Spătaru Mihail, fiul lui Vasile (născut la 10.03.1940 în localitatea Limbenii Vechi) și Elena, născut la data de 15 noiembrie 1960 în localitatea Limbenii Vechi, judetul Glodeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Limbenii Vechi, judetul Bălti. (13.320/2003) 110. Starciuc Olga, fiica lui Drozdovschi Vladimir (născut la data de 5.07.1936 în localitatea Cahul) și Maria, născută la data de 2 aprilie 1972 în localitatea Slobozia Mare, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ion Vodă nr. 7, ap. 1. (4.985/2003) Copii minori: Starciuc Ana, născută la data de 29.01.1993. 111. Stasii Ion, fiul lui Dumitru și Ala (născută la 27.03.1928 în localitatea Chișinău), născut la data de 23 februarie 1961 în localitatea Puhăceni, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Puhăceni, raionul Anenii Noi. (11.965/2003) 112. Stăvilă Iurie, fiul lui Dumitru (fiul lui Gheorghe născut la 12.10.1925 în localitatea Hîrtopul Mic) și Tatiana, născut la data de 12 aprilie 1984 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Calea Orheiului 107, ap. 42. (81/2008) 113. Stegarescu Vitalie, fiul lui Petru (fiul lui Andrei, născut la 20.01.1914 în localitatea Chișinău) și Nadejda, născut la data de 29 iulie 1981 în localitatea Ialoveni, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Dacia nr. 27. (14.732/2003) 114. Stratan Sergiu, fiul lui Gheorghe și Elena (fiica lui Zazuleac Casian și Polexenia, născută la 17.01.1915 în localitatea Călărași), născut la data de 22 decembrie 1983 în localitatea Călărași, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărași, str. Bojole nr. 23, ap. 6, judetul Ungheni. (7.142/2003) 115. Straticiuc Antonina, fiica lui Anatolie (fiul lui Ștefan, născut la 22.02.1922 în localitatea Lăpușna) și Ludmila, născută la data de 1 august 1986 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Sarmizegetusa nr. 94, bl. 1, ap. 36. (5.683/2004) 116. Sturdza Vitalie, fiul lui Ion (fiul lui Eugeniu, născut la 24.07.1928 în localitatea Călărași) și Ludmila, născut la data de 12 martie 1982 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Miron Costin nr. 20, ap. 140. (505/2004) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 28117. Șalari Galina, fiica lui Ilarion (născut la 22.06.1933 în localitatea Cimișlia) și Vera, născută la data de 22 octombrie 1962 în localitatea Mihailovca, judetul Lăpușna, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Cetatea Chilia nr. 72. (866/2004) 118. Șapoval Ion, fiul lui Gheorghe și Valentina (fiica lui Amarii Gheorghe, născut la 10.03.1940 în localitatea Călărași), născut la data de 28 februarie 1983 în localitatea Călărași, judetul Călărași, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărași, str. Bojole nr. 41, ap. 27. (3.646/2005) 119. Șibarov Alexandru, fiul lui Pavel și Olga (fiica lui Gîncu Ion, născut la 17.05.1900 în localitatea Vîprova, judetul Orhei, și Alexandra), născut la data de 18 septembrie 1974 în localitatea Tohatin, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Tohatin, judetul Chișinău. (781/2004) 120. Șibarov Eugeniu, fiul lui Pavel și Olga (fiica lui Gîncu Ion, născut la 17.05.1900 în localitatea Vîprova, judetul Orhei, și Alexandra), născut la data de 12 noiembrie 1975 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Tohatin. (744/2004) 121. Șuiu Grigore, fiul lui Chiril (născut la 11.04.1920 în localitatea Fălești) și Nadejda, născut la data de 5 februarie 1956 în localitatea Musteata, judetul Fălești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trușeni, str. Buiucani nr. 1, judetul Chișinău. (1.590/2004) 122. Șuiu Irina, fiica lui Grigore (fiul lui Chiril, născut la 11.04.1920 în localitatea Fălești) și Lidia, născută la data 11.10.1987 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trușeni, str. Buiucani nr. 1, judetul Chișinău. (1.590/2004) 123. Șuiu Lidia, fiica lui Onei Vasile (născut la 20.07.1922 în localitatea Fălești) și Maria, născută la data de 13 august 1958 în localitatea Musteata, judetul Florești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trușeni, str. Buiucani nr. 1, judetul Chișinău. (1.600/2004) 124. Șuiu Vitalie, fiul lui Grigore (fiul lui Chiril, născut la 11.04.1920 în localitatea Fălești) și Lidia, născut la data de 2 iulie 1981 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trușeni, str. Buiucani nr. 1, judetul Chișinău. (1.589/2004) 125. Teșcureanu Veronica, fiica lui Chira Victor și Valentina (fiica lui Chirilovici Leon și Varvara, născută la 15.02.1907 în localitatea Milești), născută la data de 16 mai 1979 în localitatea Milești, judetul Nisporeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cricova, Str. Păcii nr. 61. (32/2004) Copii minori: Teșcureanu Ludmila, născută la data de 26.02.1997, și Teșcureanu Tudor, născut la data de 16.01.2000. 126. Timofti Valentina, fiica lui Tudor (fiul lui Gheorghe, născut la 15.11.1924 în localitatea Buda, raionul Călărași, și Emilia) și Elena, născută la data de 6 decembrie 1979 în localitatea Călărași, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărași, str. Ion Neculce nr. 63, judetul Ungheni. (15.015/2003) 127. Toderean Tatiana, fiica lui Ștefan (născut la 1.05.1935 în localitatea Cernăuti) și Ana, născută la data de 21 iunie 1972 în localitatea Cernăuti, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Ceahor, raionul Hliboca, Cernăuti. (2.025/2005) Copii minori: Toderean Vadim, născut la data de 4.12.1995. 128. Toderean Vasile, fiul lui Ivan și Evghenia (fiica lui Lodba Nicolai, născut în anul 1904 în localitatea Valea Cosminului, raionul Hliboca, și Maria), născut la data de 17 octombrie 1972 în localitatea Corovia, raionul Hliboca, Cernăuti, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Corovia, raionul Hliboca, Cernăuti. (2.026/2005) 129. Tomin Andrei, fiul lui Stanislav (fiul lui Vasile, născut la 1.01.1937 în localitatea Sîngerei) și Larisa, născut la data de 25 martie 1982 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngereii Noi. (673/2004) 130. Tomin Larisa, fiica lui Ivanov Valeri (născut la 11.07.1922 în localitatea Ceadîr-Lunga) și Maria, născută la data de 19 februarie 1961 în localitatea Basarabeasca, judetul Basarabeasca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngereii Noi. (667/2004) 131. Tomin Oleg, fiul lui Stanislav și Larisa (fiica lui Ivanov Valeri, născut la 11.07.1922 în localitatea Ceadîr-Lunga), născut la data de 6.07.1987 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngereii Noi. (667/2004) 132. Turea Natalia, fiica lui Ion (fiul lui Vasile, născut la 7.09.1919 în localitatea Bălti) și Ecaterina, născută la data de 11 septembrie 1979 în localitatea Pepeni, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pepeni, raionul Sîngerei. (418/2004) 133. Tapcov Vadim, fiul lui Victor și Varvara (fiica lui Padure Gheorghe, născut la 31.08.1928 în localitatea Krasnoilsk, raionul Storojinet, Cernăuti), născut la data de 6 iulie 1989 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Spătarul Milescu nr. 9, ap. 1. (84/2004) 134. Tapcov Varvara, fiica lui Padure Gheorghe (născut la 31.08.1928 în localitatea Krasnoilsk, raionul Storojinet, Cernăuti) și Viorica, născută la data de 23 decembrie 1956 în localitatea Krasnoilsk, raionul Storojinet, Cernăuti, Ucraina, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Spătarul Milescu nr. 9, ap. 1. (84/2004) 135. Tapcov Vitalie, fiul lui Victor și Varvara (fiica lui Padure Gheorghe, născut la 31.08.1928 în localitatea Krasnoilsk, raionul Storojinet, Cernăuti), născut la data de 14 mai 1985 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Spătarul Milescu nr. 9, ap. 1. (85/2004) 136. Turcanu Mihail, fiul lui Gheorghe (născut la 17.03.1923 în localitatea Rădenii Vechi) și Maria, născut la data de 14 august 1960 în localitatea Rădenii Vechi, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Frumușica nr. 2, ap. 16. (4.729/2003) 137. Ungureanu Diana, fiica lui Viorel (fiul lui Vasile născut la 8.06.1925 în Cernăuti) și Maria, născută la data de 9 octombrie 1982 în localitatea Cernăuti, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Cernăuti, str. Golovna nr. 204, bl. D, nr. 5. (3.914/2006) 138. Ungureanu Lilia, fiica lui Sergiu și Ecaterina (fiica lui Alexei, născut la 26.06.1936 în localitatea Mereșeni, și Elena), născută la data de 4 februarie 1982 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Albișoara nr. 84, bl. 3, ap. 88. (8.948/2003) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 29MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 30 139. Ursachi Alexei, fiul lui Ion și Anastasia (fiica lui Petcu Emanoil și Pelaghia, născută la 8.03.1909 în localitatea Rublenita), născut la data de 28 martie 1977 în localitatea Rublenita, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Rublenita, judetul Soroca. (14.246/2003) 140. Vanica Ina, fiica lui Gheorghe și Maria (fiica lui Cernogal Nicolae și Alexandra, născută în anul 1921 în localitatea Pepeni), născută la data de 6 mai 1973 în localitatea Sîngerei, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Dacia nr. 73, bl. 1, ap. 40. (13.745/2003) 141. Veșca Ion, fiul lui Mihail (fiul lui Vladimir și Maria, născută la 6.07.1919 în localitatea Trifănești) și Eugenia, născut la data de 24 martie 1972 în localitatea Alexăndreni, judetul Sîngerei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Grigorești, judetul Sîngerei. (7.934/2003) 142. Vicol Valeriu, fiul lui Simion (născut la 1.08.1928 în localitatea Boltun) și Maria, născut la data de 9 decembrie 1971 în localitatea Boltun, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Independentei nr. 14, bl. 2, ap. 2. (3.983/2002) 143. Vrabie Lucia, fiica lui Andrei (fiul lui Iacob, născut la 8.10.1904 în localitatea Tîrșitei, și Maria) și Maria, născută la data de 13 aprilie 1976 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Bd. Moscovei nr. 14, ap. 12. (3.452/2003) 144. Vrabii Elena, fiica lui Pavel (născut la 4.08.1929 în localitatea Bobeica) și Elisaveta, născută la data de 21 mai 1959 în localitatea Bobeica, judetul Lăpușna, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bubuieci, str. Ștefan cel Mare nr. 23, ap. 29, judetul Chișinău. (662/2003) ANEXA Nr. 2 LISTA persoanelor care solicită redobândirea cetăteniei române, cu stabilirea domiciliului în România 1. Alexandru Olga, fiica lui Tofan Tudor (născut la 5.10.1935 în localitatea Orhei) și Eugenia, născută la data de 26 iulie 1960 în localitatea Bănești, judetul Telenești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Albișoara nr. 80, bl. 6, ap. 123. (11.094/2003) 2. Arnaut Ludmila, fiica lui Petru și Fedosia (fiica lui Sîrbu Pantelimon și Marina, născută la 16.06.1920 în localitatea Cimișlia), născută la data de 25 octombrie 1983 în localitatea Cimișlia, judetul Cimișlia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cimișlia, str. Mihai Eminescu nr. 44, ap. 26. (5.419/2004) 3. Așihin Neli, fiica lui Iaroslav (fiul lui Anatolii, născut în anul 1934 în localitatea Florești) și Valentina, născută la data de 11 septembrie 1984 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Frumușica, raionul Florești. (2.610/2005) 4. Bivol Valeriu, fiul lui Vasile (fiul lui Pimen și Maria, născută la 5.07.1922 în localitatea Costești) și Eugenia, născut la data de 7 octombrie 1977 în localitatea Costești, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ivancea, judetul Orhei. (9.994/2003) 5. Boroznet Zinaida, fiica lui Cerchez Ion (născut la 24.03.1938 în localitatea Nisporeni) și Ana, născută la data de 15 decembrie 1970 în localitatea Boldurești, judetul Nisporeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Budești, raionul Criuleni. (2.352/2004) Copii minori: Boroznet Iurie, născut la data de 21.10.1995. 6. Bugacevschi Ecaterina, fiica lui Ion și Elena (fiica lui Oncu Grigore, născut la 15.06.1917 în localitatea Slobozia- Hodorogea, judetul Orhei), născută la data de 7 mai 1984 în localitatea Chiperceni, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Slobozia-Hodorogea, judetul Orhei. (176/2006) 7. Chiper Doina, fiica lui Terenti și Elena (fiica lui Alcaz Vasile, născut la 30.01.1917 în localitatea Cetireni), născut la data de 1 mai 1980 în localitatea Delacău, raionul Anenii Noi, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Delacău, raionul Anenii Noi. (269/2006) 8. Chira Artur, fiul lui Victor (fiul lui Serghei, născut la 1.10.1914 în localitatea Sîngerei) și Valentina, născut la data de 28 aprilie 1973 în localitatea Drăgănești, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, judetul Bălti, str. Ștefan cel Mare nr. 36, ap. 15. (13.235/2003) Copii minori: Chira Ruxanda, născută la data de 10.12.1997, și Chira Radu-Dumitru, născut la data de 20.10.2004. 9. Chira Oxana, fiica lui Maxim Petru (fiul lui Ion, născut la 29.03.1919 în localitatea Soroca) și Varvara, născută la data de 27 aprilie 1977 în localitatea Soroca, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălti, str. Ștefan cel Mare nr. 36, ap. 15. (13.234/2003) 10. Cioara Inga, fiica lui Roșioru Nicolae (fiul lui Vasile, născut în anul 1935 în localitatea Chișinău) și Alexandra, născută la data de 25 septembrie 1982 în localitatea Trușeni, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trușeni, Str. Chișinăului nr. 58, raionul Strășeni. (3.721/2006) 11. Ciupercă Eugeniu, fiul lui Tudor (născut la 22.03.1938 în localitatea Bălti) și Lidia, născut la data de 17 februarie 1977 în localitatea Catranîc, judetul Fălești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Soroca, Str. Sînzienilor nr. 29. (1.816/2004) 12. Creciun Diana, fiica lui Andrei (fiul lui Dumitru, născut în anul 1930 în localitatea Cahul) și Nelea, născută la data de 11 noiembrie 1984 în localitatea Slobozia Mare, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Vulcănești, raionul Slobozia Mare, Str. Tineretului. (1.529/2006)13. Crîșmaru Ana, fiica lui Gheorghe (fiul lui Liuba, născută la 29.10.1924 în localitatea Nisporeni) și Eleonora, născută la data de 27 octombrie 1980 în localitatea Ciorești, judetul Nisporeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ciorești, judetul Nisporeni. (2.344/2005) 14. Decuseară Anastasia, fiica lui Iacob și Ecaterina (fiica lui Iacob, născut la 9.10.1923 în localitatea Chișinău), născută la data de 21 august 1986 în localitatea Horești, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Horești, raionul Ialoveni. (13.455/2003) 15. Decuseară Ecaterina, fiica lui Gore Iacob (născut la 9.10.1923 în localitatea Chișinău) și Anastasia, născută la data de 5 martie 1962 în localitatea Horești, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Horești, raionul Ialoveni. (13.455/2003) 16. Decuseară Vitalie, fiul lui Iacob și Ecaterina (fiica lui Iacob, născut la 9.10.1923 în localitatea Chișinău), născut la data de 29 octombrie 1987 în localitatea Horești, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Horești, raionul Ialoveni. (13.455/2003) 17. Frumuzachi Fiodor, fiul lui Fiodor și Maria (fiica lui Radu Dumitru, născut în anul 1919 în localitatea Cîrpești, și Ecaterina), născut la data de 3 aprilie 1974 în localitatea Sărătica Nouă, judetul Lăpușna, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Bulgară nr. 3, ap. 3. (7.344/2003) 18. Gavriliuc Agnesa, fiica lui Rotari Vasile și Raisa (născută la 25.04.1938 în localitatea Arionești), născută la data de 29 aprilie 1971 în localitatea Visoca, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălti, str. Puiu V. nr. 1. (14.297/2003) Copii minori: Gavriliuc Loredana, născută la data de 12.10.2000. 19. Levinte Nadejda, fiica lui Vasile (fiul lui Ion, născut la 14.02.1919 în localitatea Costești, raionul Ialoveni) și Stela, născută la data de 6 aprilie 1984 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Codru, str. Drumul Schinoasei str.-la 3 nr. 9 A. (4.147/2006) 20. Lozovanu Lucia, fiica lui Dumitru (fiul lui Gheorghe, născut la 18.10.1910 în localitatea Strășeni) și Svetlana, născută la data de 13 februarie 1983 în localitatea Lozova, judetul Strășeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Lozova, str. Hutuleauca nr. 21, judetul Strășeni. (798/2004) 21. Morari Petru, fiul lui Ion (născut la data de 20.09.1933 în localitatea Ciuflești, judetul Tighina) și Nadejda, născut la data de 24 aprilie 1962 în localitatea Ciuflești, judetul Tighina, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ciuflești, judetul Tighina. (409/2003) 22. Novac Ina, fiica lui Alexei (fiul lui Pavel, născut la data de 2.04.1924 în localitatea Sălcuta) și Galina, născută la data de 26 februarie 1985 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bender, str. Internationalistov nr. 13, ap. 15. (3.520/2006) 23. Onici Alexandru, fiul lui Victor (fiul lui Ion, născut la 19.09.1911 în localitatea Crocmaz, și Eudochia) și Nina, născut la data de 16 martie 1976 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Moscova nr. 9, bl. 2, ap. 36. (5.805/2003) Copii minori: Onici Vladislav, născut la data de 28.08.2007. 24. Ostap Olga, fiica lui Dumitru (fiul lui Ion și Agafia, născută la 1.07.1918 în localitatea Gura Bîcului) și Nadejda, născută la data de 9 noiembrie 1976 în localitatea Bender, judetul Bender, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. M. Sadoveanu nr. 6, ap. 19. (4.138/2004) 25. Petrov Dina, fiica lui Ciobanu Oleg și Tatiana (fiica lui Budu Constantin, născut la 8.09.1930 în localitatea Chișinău, și Maria), născută la data de 22 mai 1981 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 21, ap. 70. (2.051/2005) Copii minori: Petrov Marius-Constantin, născut la data de 2.04.2004. 26. Petrovschi Roman, fiul lui Vladimir și Maria (fiica lui Bacinschi Boris, născut la 20.07.1923 în localitatea Bălti), născut la data de 25 august 1981 în localitatea Pruteni, judetul Fălești, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pruteni, judetul Fălești. (3.159/2006) 27. Pitușcanu Ion, fiul lui Vasile (născut la 20.08.1931 în localitatea Pitușca) și Elena, născut la data de 2 martie 1961 în localitatea Pitușca, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pitușca, judetul Ungheni. (5.814/2003) Copii minori: Pitușcanu Agnesa, născut la data de 4.03.1999. 28. Pitușcanu Victoria, fiica lui Ion (fiul lui Vasile, născut la 20.08.1931 în localitatea Pitușca) și Nina, născută la data de 25 aprilie 1990 în localitatea Pitușca, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pitușca, judetul Ungheni. (5.814/2003) 29. Popa Olesea, fiica lui Petru (fiul lui Fedor, născut la 5.11.1927 în localitatea Nisporeni) și Elisaveta, născută la data de 1 iulie 1986 în localitatea Nisporeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Nisporeni, Str. 9 Mai nr. 17. (3.933/2006) 30. Popa Tatiana, fiica lui Petru și Elisaveta (fiica lui Dulea Nichifor, născut la 2.06.1913 în localitatea Nisporeni), născută la data de 16 mai 1983 în localitatea Nisporeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Nisporeni, Str. 9 Mai nr. 17. (1.422/2006) 31. Postolachi Victor, fiul lui Vasile (născut la 12.01.1932 în localitatea Briceni) și Ana, născut la data de 25 iulie 1957 în localitatea Mărcăuti, judetul Briceni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trebisăuti, raionul Briceni. (16.985/2003) 32. Radu Vitalie, fiul lui Nichita (fiul lui Daniel și Teodosia, născută la 20.01.1932 în localitatea Roșu) și Nina, născut la data de 1 februarie 1976 în localitatea Cahul, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Roșu, judetul Cahul. (10.193/2003) Copii minori: Radu Alexandru, născut la data de 16.10.2003. 33. Radu-Tataru Maxim, fiul lui Valeriu (fiul lui Petru, născut la 21.06.1926 în localitatea Chișinău) și Maria, născut la data de 3 februarie 1984 în localitatea Chișinău, judetul Chișinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Drochia, str. P. Halippa nr. 4. (3.554/2005) 34. Sofroni Ion, fiul lui Teodor (fiul lui Constantin și Efrosinia, născută la 7.10.1920 în localitatea Coșcodeni) și Elena, născut la data de 21 august 1974 în localitatea Coșcodeni, judetul Sîngerei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Coșcodeni, Sîngerei. (4.178/2004) 35. Șova Cornelia, fiica lui Serghei și Lidia (fiica lui Botea Vasile, născut la 15.09.1931 în localitatea Tiganca), născută la data de 3 august 1984 în localitatea Stoianovca, judetul Cantemir, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, str. Ștefan cel Mare nr. 23, ap. 46. (1.259/2007) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 31MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 29/15.I.2009 32 36. Tichișan Iuliana, fiica lui Victor (fiul lui Fiodor, născut la 24.07.1919 în localitatea Cahul) și Ecaterina, născută la data de 14 noiembrie 1983 în localitatea Alexandru Ioan Cuza, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Alexandru Ioan Cuza, str. Ștefan cel Mare nr. 222, raionul Vulcănești. (659/2005) 37. Turcanu Cristina, fiica lui Gheorghe (fiul lui Vasile, născut în anul 1921 în localitatea Rezeni, raionul Ialoveni) și Ana, născută la data de 16 ianuarie 1986 în localitatea Stoianovca, judetul Cantemir, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Stoianovca, judetul Cantemir. (3.720/2006) 38. Vicol Oleg, fiul lui Ștefan și Efimia (fiica lui Urmașu Iacob, născut la 1.04.1922 în localitatea Mileștii Mici, și Marina), născut la data de 7 august 1975 în localitatea Cimișlia, judetul Cimișlia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Mileștii Mici, raionul Ialoveni. (51/2003) 39. Zorila Inna, fiica lui Petru și Natalia (fiica lui Cucier Constantin, născut la 25.05.1929 în localitatea Borisovka, raionul Tatarbunar, Odesa, și Anastasia), născută la data de 6 februarie 1980 în localitatea Borisovka, raionul Tatarbunar, Odesa, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Borisovka, raionul Tatarbunar, Odesa. (2.608/2005) aMonitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala aUnirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Directia de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: aMonitorul Oficial” R.A. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29/15.I.2009 contine 32 de pagini. Pretul: 6,40 leiISSN 1453—4495. a); b); c); d); e); f); g); h); i); j); k); l); m)Ultima actualizare: 2024-03-19 15:18:26
Data adaugarii:2023-12-05 17:08:42
Pentru sugestii/colaborari ne puteti contacta la 0728 787 372.
Pentru colaborari, putem ajuta pe partea de digitalizare SSM, sau software facut la comanda (website, aplicatii, automatizari etc)